Vafi Atalay, Prof. în Chirurgie Generală
Cancerul de colon și cancerul colorectal (care combină cancerul de colon si cancerul de rect) sunt afecțiuni maligne ce apar la nivelul intestinului gros, ultimul segment al tubului digestiv. Aceste afecțiuni debutează la nivelul rectului (partea finală a tubului digestiv) sau la nivelul colonului (intestin gros).
Acest tip de cancer este des întâlnit la persoanele care au peste 45-50 de ani, însă poate fi detectat și la o vârstă mai mică. Conform statisticilor, cancerul la colon este una dintre cel mai des întâlnite afecțiuni maligne și se preconizează ca în următorii ani numărul celor afectați va crește semnificativ.
În primă fază a manifestării cancerului de colon, apar unele formațiuni necanceroase (benigne) pe peretele intestinului gros, numite polipi. Cu timpul, nedepistați si netratați, unii dintre polipi se pot modifica și pot declanșa boala canceroasă.
– Polipi adenomatosi (adenoame) – adenoamele adesea se transformă în cancer, motiv pentru care sunt considerate a fi o stare precanceroasă
– Polipi hiperplazici si polipi inflamatorii – apar mai frecvent, dar, în general, nu sunt considerați o afecțiune pre-canceroasă
Cancerul colorectal se dezvoltă la nivelul colonului sau rectului. Cancerul care se dezvoltă la nivelul colonului se numeşte cancer de colon, iar cancerul care porneşte la nivelul rectului se numeşte cancer rectal.
Există mai multe tipuri şi în funcție de tipul celulelor din regiunea de unde porneşte:
• Adenocarcinoamele – sunt responsabile de 95% dintre cancerele colorectale, cancere care se formează la nivelul celulelor care produc mucus şi care lubrefiază interiorul colonului şi rectului; adenocarcinoamele pot fi de două tipuri: tumori mucinoase şi tumori seroase (tumori inel cu pecete).
• Tumori carcinoide – care pornesc din celulele specializate producătoare de hormoni din intestin; carcinoidul este un tip de tumoră cu dezvoltare lentă, numită tumoră neuroendocrină, ce creşte în ţesutul ce produce hormoni, de obicei sistemul digestiv.
• Tumori stromale gastrointestinale – care pornesc din celulele specializate din peretele colonului, numite celulele interstiţiale ale lui Cajal.
• Limfoame – care sunt afecțiuni ale celulelor sistemului imunitar, care de obicei pornesc din nodulii limfatici, dar şi din colon, rect sau alte organe.
• Sarcoamele – care pornesc din vasele sangvine, celulele musculare sau ţesuturi colectoare din peretele colonului sau rectului.
În general, cancerul este cauzat de una sau mai multe mutații genetice (defecte), care activează oncogenele și dezactivează genele tumorale supresoare. De obicei, sunt necesare modificari în mai multe gene diferite pentru a conduce la cancer colorectal.
Trebuie să știm că toate persoanele, indiferent de vârstă sunt predispuse la cancerul colorectal. Durata de dezvoltare a cancerului de colon este între 1- 22 de ani la bărbați și între 1- 24 de ani la femei.
Factorii de risc care pot crește șansele apariției cancerului colorectal sunt:
– Vârsta -riscul de cancer colorectal creşte pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă. Deşi poate să apară şi la tineri şi adolescenţi, majoritatea cancerelor colorectale apar în rândul persoanelor trecute de 50 ani. Vârsta medie de diagnosticare a cancerului de colon la bărbaţi este 68 ani, iar la femei 72 ani. Pentru cancerul rectal, vârsta medie de diagnosticare la bărbaţi şi femei este de 63 de ani.
– Genul – bărbaţii sunt mai predispuşi riscului de cancer colorectal decât femeile.
– Istoricul familial de cancer colorectal – cancerul colorectal se poate transmite de la o generaţie la alta, astfel că dacă o rudă de gradul I are cancer colorectal, riscul creşte.
– Afecţiuni rare ereditare – membrii familiei cu anumite boli rare ereditare înnăscute au un risc semnificativ mai mare de cancer de colon şi alte tipuri de cancere. Aceste boli includ: polipoza adenomatoasă familială, polipoza adenomatoasă familială atenuată, sindromul Gardner, sindromul Lynch, sindromul polipozei juvenile, sindromul Muir- Torre, polipoza MYH- asociată, sindromul Peutz-Jeghers, sindromul Turcot.
– Boala inflamatorie intestinală – persoanele cu boli inflamatorii intestinale cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn pot dezvolta inflamaţii cronice la nivelul intestinului gros, ceea ce creşte riscul de cancer colorectal; boala inflamatorie intestinală NU este similară cu sindromul de colon iritabil, aceasta din urmă nu creşte riscul de cancer colorectal.
– Polipi adenomatoşi (adenoame) – polipii nu sunt cancer, dar unele tipuri de polipi numiţi adenoame se pot transforma în cancer de colon în timp. Polipii pot fi complet îndepărtaţi prin tehnici speciale.
– Istoricul personal de cancer – persoanele cu istoric personal de cancer colorectal şi femeile cu istoric de cancer ovarian sau uterin sunt mai predispuse la dezvoltarea cancerului de colon.
– Sedentarismul şi obezitatea – persoanele cu un stil de viaţă sedentar şi cele obeze sau supraponderale au un risc mai mare de cancer de colon.
– Alimentaţia – consumul crescut de carne roşie şi carne procesată creşte riscul de cancer colorectal, conform unor cercetări curente. De asemenea, consumul scăzut de fructe şi legume este asociat cu un risc mai mare de cancer colorectal.
– Fumatul – fumătorii sunt mai predispuşi riscului de cancer colorectal decât nefumătorii.
Este posibil să nu observați semne de cancer colorectal. Când le aveți, acestea pot include:
– modificări de tranzit intestinal, ca diaree, constipaţie care durează mai multe zile la rând;
– senzaţie constantă de nevoie de a defeca;
– sângerări rectale;
– sânge în materiile fecale;
– crampe abdominale;
– slăbiciune şi oboseală;
– scădere inexplicabilă în greutate.
În cazul în care cancerul de colon s-a răspândit și în alte zone ale corpului, mai pot apărea simptome precum:
– îngălbenirea ochilor sau a pielii;
– umflarea mâinilor sau a picioarelor;
– dificultăți respiratorii;
– dureri de cap cronice;
– vedere încețoșată;
– fracturi osoase
Alegerea tipului de metoda de diagnostic a cancerului poate varia în funție de pacient și doctor, însă de obicei este vorba de examinări fizice, teste sangvine, teste imagistice şi biopsii.
Alte proceduri de diagnostic recomandate sunt următoarele:
– Colonoscopia – permite vizualizarea în interiorul rectului şi colonului;
– Biopsia – îndepărtarea unei probe de ţesut pentru examinare la microscop, pentru depistarea prezenţei cancerului şi definitivarea diagnosticului de cancer;
– Testarea moleculară a tumorii – pentru identificarea genelor specifice, a proteinelor şi a altor factori unici tumorali;
– Teste de sânge – numărătoarea celulelor roşii din sânge, parte a hemoleucogramei complete, poate indica posibile sângerări la nivelul intestinului, cauzate de cancerul colorectal;
– scanările CT – obţinerea de imagini tridimensionale din interiorul organsimului, putând fi utilizate pentru a estima dimensiunea tumorii;
– scanările RMN – pentru măsurarea dimensiunii tumorii; se administrează o substanţă de contrast înainte de scanare pentru obţinerea unor imagini clare;
– ecografia – ultrasonografia endorectală este o tehnică utilizată pentru a depista cancerele rectale profunde şi pentru stabilirea planului de tratament.
După ce s-a stabilit tipul de cancer de colon, medicul stabilește stadiul bolii.
Sistemul TNM este cel mai utilizat sistem de stadializare, inclusiv pentru cancerul colorectal. Clasificarea TNM (utilizată pentru majoritatea tumorilor solide) se bazează pe descrierii tumorii primare (T – „Tumor”), diseminării la ganglionii regionali ( N – „Node”) şi a diseminării la distanţă (M – „Metastasis”).
(T) descrie dimensiunea tumorii şi pot fi 4 stadii la nivelul cancerului colorectal:
T1: tumora este doar în stratul superficial al colonului;
T2: tumora s-a dezvoltat în musculatura peretelui colonului;
T3: tumora s-a dezvoltat în stratul intern al peretelui colonului;
T4: tumora s-a dezvoltat prin peretele intern al colonului spre alte organe, regiuni sau structuri.
(N) descrie răspândirea cancerului la nodulii limfatici şi are 3 stadii:
N0: celulele canceroase nu s-au răspândit la nodulii limfatici;
N1: celulele canceroase s-au răspândit la 1-3 noduli limfatici din apropiere;
N2: celulele canceroase s-au răspândit la 4 sau mai mulţi noduli limfatici.
(M) descrie răspândirea cancerului la alte regiuni ale corpului şi are două stadii:
M0: cancerul nu s-a răspândit la alte organe;
M1: cancerul s-a răspândit la alte regiuni din corp.
Împreună cu medicul veți decide ce tratament este cel mai potrivit pentru dvs. în funcție de tipul de cancer de colon pe care îl aveți și stadiul bolii dumneavoastră. Dar, în general, există câteva tipuri de tratament care funcționează pentru multe tipuri diferite de cancer. Cancerul de colon are o rată de vindecare de peste 90%, în cazul în care este detectat într-o fază incipientă, și scade sub 50%, dacă este într-un stadiu avansat.
Cea mai frecventă opțiune de tratament este intervenția chirurgicală. Dacă este detectat timpuriu, doctorul poate recomanda o intervenție minim invazivă, precum:
– îndepărtarea polipilor în timpul unei colonoscopii (polipectomie) – în cazul în care cancerul este de mici dimensiuni și bine localizat în zona unui polip, doctorul îl poate îndepărta destul de ușor în timpul colonoscopiei;
– îndepărtarea polipilor de mari dimensiuni prin folosirea unor instrumente speciale – se realizează tot în timpul colonoscopiei, însă poate implica îndepărtarea unei mici porțiuni a peretelui colonului;
– intervenția laparoscopică (operație minim invazivă) – dacă polipii nu pot fi îndepărtați în timpul unei colonoscopii, se pot înlătura laparoscopic. În timpul procedurii, chirurgul realizează câteva incizii în abdomen și introduce un mic dispozitiv prevăzut cu o cameră video, pentru a vedea colonul pe monitor. De asemenea, se pot lua probe din ganglionii limfatici, pentru a vedea dacă boala a ajuns până la ei.
În cazul în care cancerul este într-un stadiu avansat, este posibil să fie nevoie de:
– colectomie parțială – constă în îndepărtarea porțiunii din colon care conține celulele canceroase. Într-o astfel de intervenție se îndepărtează, inevitabil, și o mică porțiune sănătoasă din colon. Procedura este una de tip minim invaziv;
– intervenție pentru a crea o portiță pentru eliminarea resturilor – atunci când nu este posibilă legarea porțiunilor sănătoase din colon de rect, este nevoie ca doctorul să realizeze o mică incizie în peretele abdominal. Resturile vor fi eliminate prin colon, iar de acolo, într-o pungă colectoare, numită stomă. Procedura poate fi una temporară sau permanentă, în funcție de cât de avansat este cancerul;
– îndepărtarea ganglionilor limfatici – se realizează printr-o intervenție abdominală.
Atunci când cancerul de colon este într-un stadiu foarte avansat, iar starea generală de sănătate este una proastă, intervenția chirurgicală poate reduce din simptome precum sângerări, durere și blocaj intestinal.
Centrul Oncologic al Centrului Medical Anadolu a fost înfiinţat ca un centru de referinţă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor bolnavi de cancer pe plan naţional şi internaţional.
Oferim servicii de diagnoză şi tratament pentru toate tipurile de cancer, precum şi medicină preventivă, cu ajutorul unor tehnologii de standard mondial în tratarea cancerului.
Centrul Oncologic al Centrului Medical Anadolu a stabilit un parteneriat strategic cu Johns Hopkins Medicine, lider mondial în tratamentul cancerului şi instituţie medicală existentă de un secol, care oferă cele mai bune servicii posibile în practicile de cercetare, formare şi clinice. Centrul Oncologic al Centrului Medical Anadolu urmează îndeaproape standardele de îngrijire dezvoltate şi practicate de Johns Hopkins în cercetarea cancerului.
Copyright © 2024
Anadolu Sağlık Merkezi
Toate drepturile rezervate
