Necdet Üskent, Prof. Dr. – ŞTIINŢE ONCOLOGICE – ONCOLOGIE HEMATOLOGICĂ
Cancerul este definit ca o masă malignă care apare atunci când celulele dintr-un ţesut sau organ se divid şi se înmulţesc anormal şi necontrolat. Depistarea precoce a cancerului creşte semnificativ şansele de a trata tumora înainte ca aceasta să se răspândească (să ajungă în stadiul de metastază) la alte organe din organism.
În timpul stabilirii programelor de control medical de rutină, se efectuează examinări de bază pentru depistarea precoce a cancerului, precum şi starea metabolică a pacientului, funcţiile organismului, factorii de risc pentru afecţiunile cardiace. Câteva dintre testele de bază disponibile în toate pachetele de control sunt: radiografia toracică, ecografia abdominală şi tiroidiană, mamografia şi ecografia mamară, teste de frotiu și test de hemoragii oculte în materiile fecale.
Grupele de screening pentru cancer efectuate în cadrul Centrului de Medicină Anadolu (grupa de screening pentru cancer femei/bărbaţi sau grupa de screening pentru cancer Exclusive femei/bărbaţi), care pot fi achiziţionate suplimentar pe lângă programele de control de bază, sunt realizate pentru a dezvălui debutul sau prezenţa oricărui tip de cancer. Aceste teste cuprind examinări de laborator şi radiologice (tomografie pulmonară, RMN abdominal şi cerebral), urologie, ginecologie, obstetrică, dermatologie (examinarea aluniţelor cu dermatoscopul) şi examinări ORL (în special examinarea detaliată a laringelui şi a corzilor vocale). „Leziunile care preced cancerul” (cum ar fi un nodul cu risc), denumite şi pre-canceroase, constatate în timpul acestor examinări screening, sunt monitorizate îndeaproape fiind tratate cu succes fără să ajungă să facă metastază.
În ultimii ani, în medicina modernă au fost înregistrate mari progrese în ceea ce priveşte depistarea precoce a cancerului. Cu toate acestea, încă nu este posibil de stabilit în procente de 100% dacă o persoană are cancer sau nu. Studiile ştiinţifice au rezultate promiţătoare asupra markerilor pentru detectarea anumitor tipuri de cancer la nivel celular. De exemplu, „metoda de depistare a celulelor canceroase (CTC) în sânge” efectuată la Centrul de Patologie al Centrului de Medicină Anadolu se efectuează printr-un test de sânge simplu. Rezultatele obţinute din proba de sânge examinată de un dispozitiv special pot determina care sunt celulele canceroase şi numărul acestora şi chiar şi tipul de cancer. Cu ajutorul metodei CTC pot fi depistate celulele tumorale care intră în sânge înainte de a ajunge la o anumită dimensiune, adică chiar înainte de a fi depistate prin metodele actuale de screening. Acest lucru înseamnă că, pentru unele tipuri de cancer, diagnosticul poate fi stabilit în stadiu incipient.
Datorită noii metode CTC, în special unele tipuri de cancer (cum ar fi cancerul pulmonar, mamar, de prostată, tumorile colonului) pot fi diagnosticate din timp. Metoda CTC nu este inclusă în pachetele de control medical de rutină, întrucât se folosește în evaluarea eficacităţii tratamentului administrat pacientului diagnosticat cu cancer. De asemenea, poate fi utilizat în diagnosticarea precoce a anumitor tipuri de cancer, dar nu a tuturor tipurilor de cancer. În cele din urmă, dacă în sânge nu sunt detectate celule canceroase, nu se poate spune niciodată că asta indică că „100% nu există cancer”. Asta pentru că pot exista celule care nu au trecut încă din ţesutul canceros în sânge, sau pentru că celulele canceroase pot deveni de nerecunoscut prin modificarea proprietăţilor lor de suprafaţă. Prin urmare, absenţa celulelor tumorale nu înseamnă neapărat că nu există cancer.
PET-CT este o metodă imagistică care combină tehnicile PET (tomografie cu emisie de pozitroni) şi CT (tomografie computerizată) în acelaşi dispozitiv, asigurând în acelaşi timp mai multe informaţii decât dacă acestea ar fi fost furnizate separat. Deşi PET-CT este o metodă extrem de utilă pentru depistarea precoce a cancerului şi pentru evaluarea extinderii metastazelor, nu este o metodă acceptată în timpul controlului medical de rutină pentru screening-ul cancerului la o persoană sănătoasă, întrucât niciun tip de cancer şi tumorile sub 1 cm nu pot fi depistate cu PET-CT. Pe de altă parte, pacienţii nu trebuie să intre în contact cu femeile însărcinate şi copiii mici timp de 8 ore după procedură, din cauza substanţei radioactive administrate acestora pentru efectuarea investigaţiei PET-CT. Acesta este un risc inacceptabil pentru o persoană sănătoasă care nu are indicaţie pentru efectuarea investigaţiei PET-CT.
Markerii de cancer (indicatorii) sunt de obicei substanţe din structura enzimelor, proteinelor, antigenilor sau hormonilor care pot fi utilizaţi pentru screening, diagnostic, clasificarea cancerului, monitorizarea răspunsului la tratament şi recurenţei cancerului. Cel mai frecvent utilizaţi markeri de cancer sunt:
• PSA (antigen specific prostatei) – cancer de prostată
• CA 125 – cancer ovarian şi uterin, cancer peritoneal
• CA 15-3 – cancer mamar)
• CA 19-9 – cancer pancreatic, cancer de colon, cancer de stomac, cancerul tractului biliar, cancer esofagian
• CEA (antigen carcinoembrionar) – cancer de colon, cancer esofagian, cancer de stomac, cancer al tractului biliar, cancer pancreatic, unele cancere ovariane),
• HCG (Gonadotropină corionică) – Tumoră trofoblastică şi tumori testiculare)
• AFP – cancer testicular, unele cancere ovariane şi cancer hepatic
Aceşti markeri sunt eliberaţi în sânge nu numai de celulele canceroase, ci şi de celulele normale. Prin urmare, valorile de diagnostic sunt variabile şi uneori pot oferi rezultate confuze.
La persoanele normale, unii markeri tumorali se găsesc în valori mai mari decât în mod normal. Fumatul, prezenţa unei infecţii, ficatul gras sau utilizarea unui medicament care afectează funcţiile hepatice pot cauza valori mai mari decât cele normale. În unele cazuri, deşi cancerul este într-un stadiu avansat, markerii de cancer se pot situa în limite normale. Unele tipuri de cancer nu au markeri, cum ar fi cancerul ţesuturilor moi, cancerul cerebral, cancerul vezicii urinare, cancerul laringian. Atunci când la o persoană normală markerul de cancer are o valoare ridicată, persoana va fi îngrijorată. Atunci când această valoare mare este determinată pentru prima dată, prezenţa acestui tip de cancer ar trebui exclusă prin efectuarea examinărilor necesare de către specialistul relevant. Monitorizarea anuală este suficientă dacă nu există creşteri neaşteptate ale valorii acestui marker în controalele efectuate la intervale de timp adecvate.
Markerii tumorali nu sunt incluşi în pachetele normale de control medical de rutină, dar sunt incluşi într-o grupă separată (grupa de markeri oncologici). Aceştia sunt, de asemenea, incluşi în grupa de screening pentru cancer sau grupa Exclusive de screening pentru cancer. De asemenea, sunt incluse în aceste grupe de screening detailat pentru cancer frotiul periferic şi examinările electroforezei proteice utilizate în investigarea afecţiunilor maligne hematologice, cum ar fi mielomul multiplu derivat din măduva osoasă, leucemia şi limfomul.
Cancerul poate fi cauzat de anumite modificări ale genelor, care apar adesea ca urmare a utilizării unor substanţe chimice, radiaţii, soare şi obişnuinţe nocive precum fumatul, la care persoana este expusă în structura sa genetică. Unele dintre aceste modificări genetice sunt, de asemenea, moştenite, ceea ce înseamnă că persoana respectivă poate să fii moştenit de la familia sa gene care o fac mai sensibilă la cancer. Ca urmare, aceste modificări în structura genelor persoanei perturbă mecanismele de proliferare, diferenţiere şi distrugere celulară, iar cancerul apare atunci când celulele încep să se înmulţească necontrolat.
Cu grupa de cancer ereditar OnkoGenetics, sunt investigate 275 gene (APC, ATM, BMPR1A, BRCA1, BRCA2, BRIP1, CDH1, CDK4, CDKN2A, CHEK2, EPCAM, MEN1, MET, MLH1, MSH2, MSH6, MUTYH, NBN, PAL) pentru a determina dacă deţin mutaţii care pot fi asociate cu cancerul. În special testul de analiză a mutaţiei BRCA1 şi BRCA2, evaluează în mod specific riscurile pacienţilor cu antecedente familiale de cancer mamar şi ovarian.
Aceste teste de screening genetic pentru cancer sunt recomandate următoarelor categorii ce prezintă un grad de risc ridicat:
• Persoanele care au rude de gradul I diagnosticate cu cancer,
• Persoanele care au două sau mai multe rude diagnosticate cu cancer în familie
• Persoanele ale căror un membru de familie cu vârsta sub 50 de ani a fost diagnosticat cu cancer
• În cazul în care diferiţi membri ai familiei au acelaşi tip de cancer
• În cazurile în care aceeaşi persoană are mai multe tipuri de cancer
• Persoanele care au unul sau mai mulţi membri ai familiei care suferă de un tip rar de cancer
• Persoanele care prezintă oricare dintre factorii de risc genetic menţionaţi mai sus, pot fi investigate în cadrul grupei “275 de gene cu grupa de cancer ereditar OnkoGenetics” prin simpla recoltare a unei eprubete suplimentare de sânge.
Toate pachetele de control includ teste de hemoragii oculte în materiile fecale (scaun). În mod normal, în materiile fecale nu trebuie să existe sânge (administrarea medicamentelor pentru diluarea sângelui cu risc potenţial de sângerare va fi întreruptă cu 3 zile înainte de controlul medical de rutină). De asemenea, trebuie analizat şi faptul dacă persoana are hemoroizi sau fisuri anale.
Persoanele cu hemoragii oculte în materiile fecale sunt rugate să repete acest test după o perioadă rezonabilă de timp, iar dacă hemoragia este din nou constatată, se recomandă efectuarea unei colonoscopii. Colonoscopia nu este inclusă în pachetele de control. Ca abordare generală, colonoscopia de control este recomandată tuturor bărbaţilor sau femeilor cu vârsta peste 50 de ani, indiferent dacă au sau nu hemoragii oculte în materiile fecale. Se recomandă ca persoanele cu antecedente familiale de cancer de colon să facă colonoscopie de control înainte de vârsta de 50 de ani. Specialiştii în gastroenterologie decid cât de des trebuie efectuată colonoscopia în funcţie de rezultatele de patologie şi istoricul familial al pacientului. Dacă în urma examinării patologice a polipilor extirpaţi se determină existenţa unui risc ridicat de cancer, pacientul va fi monitorizat mai îndeaproape pentru a elimina această posibilitate.
Centrul Oncologic al Centrului Medical Anadolu a fost înfiinţat ca un centru de referinţă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor bolnavi de cancer pe plan naţional şi internaţional.
Centrul Medical Anadolu adoptă o abordare multidisciplinară în tratarea cancerului oferind servicii de diagnosticare şi tratament pentru toate tipurile de cancer, precum şi medicină preventivă, cu ajutorul unor tehnologii de standard mondial în tratarea cancerului.
Pentru fiecare pacient din cadrul Centrului Medical Anadolu, indicația chirurgicală este stabilită de o echipă multidisciplinară, nu doar de chirurgul oncolog.
În prezent, Centrul Medical Anadolu primește pacienți din peste 65 de țări din întreaga lume. Serviciile în stil boutique permit pacienților să se simtă bine primiți într-o țară străină și să fie în largul lor pe parcursul întregului proces. A fost înființat de către Fundația Anadolu în 2005 și are două caracteristici majore: statutul său non-profit și apartenența sa unică la Johns Hopkins Medicine din Statele Unite, recunoscut la nivel mondial.
Copyright © 2024
Anadolu Sağlık Merkezi
Toate drepturile rezervate
