Prof. Dr. în Neurologie – ŞTIINŢE INTERNE – NEUROLOGIE
Neuropatia periferică se referă la o afecțiune neurologică ce afectează sistemul nervos periferic (creierul și coloana vertebrală). Sistemul nervos periferic este cel care transmite informațiile din creier și măduva spinării către întregul corp. Nervii periferici asigură comunicarea între creier și mușchi, piele, organe interne și vasele sanguine. În cazul în care aceștia sunt deteriorați se instalează neuropatia periferică.
Sistemul nervos periferic face parte din sistemul nervos, ce cuprinde toți neuronii localizați în afara sistemului nervos central. Sistemul nervos periferic are funcția de a face legătura între sistemul nervos central și celelate părți ale corpului.
Sistemul nervos periferic se împarte în două categorii:
• Sistemul nervos somatic – acesta este responsabil cu transportul informației senzoriale și motorii către și dinspre sistemul nervos central. În alcătuirea acestuia intră două tipuri de neuroni: senzitivi și motorii.
• Sistemul autonom – are rolul de a stabiliza diferite funcții ale corpului precum: tensiune arterială, pulsul, digestia și respirația. La rândul său, este împărțit în sistemul parasimpatic, simpatic și enteric.
Funcțiile sistemului nervos periferic:
• Transmiterea informațiilor senzoriale și motorii dinspre și spre sistemul nervos central
• Reglarea funcțiilor involuntare ale corpului
• Crearea unei conexiuni între sistemul nervos central și organe, membre și piele
• Facilitează receptarea și transmiterea unor informații din partea creierului și a măduvei spinării spre alte zone ale corpului
Sistemul nervos periferic este mult mai predispus la traume, întrucât nu prezintă bariere de protecție, ca în cazul sistemului nervos central. Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără și neuropatia periferică.
Neuropatiile periferice se clasifică în funcție de originea afecțiunii și în funcție de numărul nervilor afectați.
Neuropatiile periferice în funcție de originea afecțiunii pot fi:
• Neuropatie dobândită – această afecțiune poate fi determinată de o altă boală sau poate să apară fără a avea o cauză medicală stabilită anterior. O astfel de neuropatie poate fi cauzată de traume fizice, diabet, probleme vasculare, tulburări hormonale, afecțiuni ale rinichiului sau ficatului, dezechilibru nutrițional sau infecții.
• Neuropatie genetică – această afecțiune neurologică nu este atât de des întâlnită în rândul pacienților. Acest tip de neuropatie se manifestă în cele mai multe cazuri în rândul adulților, fără repercusiuni foarte grave asupra sănătății. Există însă și unele mutații genetice mai periculoase care se manifestă încă din perioada copilăriei. Cea mai frecventă afecțiune neurologică cu o cauză genetică este afecțiunea Charcot-Marie-Tooth.
Neuropatiile periferice în funcție de numărul afectați se clasifică astfel:
Mononeuropatie – acest tip de neuropatie periferică afectează un singur nerv. Cei mai predispuși nervi la această afecțiune neurologică sunt:
• Nervul median de la încheietura mâinii – provoaca sindromul tunelului carpian
• Nervul radial din partea superioară a brațului
• Nervul ulnar de la cot
• Nervul cutanat femural lateral de la nivelul coapsei
Această afecțiune neurologică apare atunci când sunt afectați doi sau mai mulți nervi.
Polineuropatia – după cum ne putem da seama și din nume, polineuropatia afectează mai mulți nervi cum ar fi cei responsabili de mișcare sau de controlul funcțiilor în același timp.
Există mulți factori care pot provoca neuropatii periferice, așa că adesea este dificil să se identifice originea. Neuropatiile apar într-una dintre cele trei situații:
1. Neuropatiile dobândite sunt cauzate de factori de mediu, cum ar fi toxine, traume, boli sau infecții. Cauzele cunoscute ale neuropatiilor dobândite includ:
• Diabet
• Boli ereditare rare
• Alcoolism
• Alimentație precară sau deficit de vitamine
• Anumite tipuri de cancer și chimioterapie
• Afecțiuni în care nervii sunt atacați în mod eronat de propriul sistem imunitar al organismului sau deteriorați de un răspuns excesiv la răni
• Anumite medicamente
• Boala de rinichi sau tiroida
• Infecții precum boala Lyme, zona zoster sau SIDA
2. Neuropatiile ereditare nu sunt atât de frecvente pe cât ai putea crede. Neuropatiile ereditare sunt boli ale nervilor periferici care se transmit de la o generație la alta.
3. Neuropatiile idiopatice sunt dintr-o cauză necunoscută. Până la o treime din toate neuropatiile sunt clasificate în acest fel.
Neuropatia periferică afectează trei tipuri de nervi:
• Nervii autonomi – sunt cei care se ocupă cu funcționarea corectă a sistemului
• Nervii senzitivi – sunt cei care se ocupă cu transmiterea informațiilor (modificarea percepțiilor dureroase, tactile, termice, parestezii, furnicături)
• Nervii motorii – sunt cei care se ocupă cu coordonarea mișcării
Neuropatiile periferice pot fi cauzate și de un traumatism fizic rezultat în urma unui accident. De asemenea, și menținerea unei presiuni constante asupra nervului poate duce la deteriorea stratului protector al nervului, precum proteze, cârje, gipsuri.
Simptomele neuropatiilor periferice sunt variate și putem să le categorisim după tipul neuropatiei.
Simptomele întâlnite la neuropatiile periferice sunt:
• Slăbiciune/sensibilitate în zona afectată
• Durere sau senzație de arsură
• Senzație de furnicături sau pierderea capacității de a simți în zona afectată
• Deformarea zonei afectate
• Atrofiere musculară
• Pierderea sensibilității
• Amorțeală
• Slăbiciune musculară la nivelul mâinilor și picioarelor
• Tulburări de mișcare si probleme de echilibru
• Dificultăți la înghițire
Dacă manifestați unul dintre simptomele de mai sus și observați că acesta se agravează treptat, trebuie să vizitați de urgență medicul, pentru a vă pune un diagnostic corect și pentru a vă administra tratamentul adecvat afecțiunii dumneavoastră.
Deoarece nervii periferici au un potențial limitat de vindecare, identificarea precoce și tratamentul neuropatiei periferice sunt esențiale, deoarece terapia poate doar să încetinească cursul leziunii, mai degrabă decât să o repare. Dacă ați fost grav accidentat, poate fi necesară terapia fizică pentru a vă ajuta să vă mențineți forța și să evitați crampele și spasmele musculare.
Tratamentul chirurgical poate fi recomandat persoanelor cu leziuni ale nervilor din cauza leziunilor sau compresiei nervoase. Ajutoarele pentru mobilitate, cum ar fi bastonul, mersul sau scaunul cu rotile, pot fi de ajutor. Pentru durere, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente pentru diminuarea disconfortului.
Centrul Anadolu are un departament de neurochirurgie și neurologie, dedicat diagnosticării și tratării bolilor ce afectează sistemul nervos, și secția de neurochirurgie, ce aplică tehnologii de ultimă oră, cum ar fi tehnologia CyberKnife, Radiochirurgia, monitorizarea video EEG și realizarea hărții cerebrale pentru localizarea tumorilor, angiografia digitală, precum și scanări avansate IRM și CT.
Copyright © 2024
Anadolu Sağlık Merkezi
Toate drepturile rezervate
