23 august 2023
Centrul pentru Varice
Inima are o structură cu patru camere, formate din două ventricule și două atrii. Aceasta asigură circulația sângelui prin pomparea lui către corp și, de asemenea, transportă sângele „sărăcit” în plămâni pentru a fi curățat și apoi distribuit țesuturilor. Camerele superioare ale inimii sunt atriile, iar camerele inferioare sunt ventriculele. Unele afecțiuni cardiace congenitale pot aduce cu sine diverse anomalii ale structurii acestor camere. Una dintre aceste afecțiuni este defectul septal atrial sau, pe scurt, ASD.
Inima are o structură cu patru camere, formate din două ventricule și două atrii. Aceasta asigură circulația sângelui prin pomparea lui către corp și, de asemenea, transportă sângele „sărăcit” în plămâni pentru a fi curățat și apoi distribuit țesuturilor. Camerele superioare ale inimii sunt atriile, iar camerele inferioare sunt ventriculele. Unele afecțiuni cardiace congenitale pot aduce cu sine diverse anomalii ale structurii acestor camere. Una dintre aceste afecțiuni este defectul septal atrial sau, pe scurt, ASD.
Inima are o structură cu patru camere, formate din două ventricule și două atrii. Aceasta asigură circulația sângelui prin pomparea lui către corp și, de asemenea, transportă sângele „sărăcit” în plămâni pentru a fi curățat și apoi distribuit țesuturilor. Camerele superioare ale inimii sunt atriile, iar camerele inferioare sunt ventriculele. Unele afecțiuni cardiace congenitale pot aduce cu sine diverse anomalii ale structurii acestor camere. Una dintre aceste afecțiuni este defectul septal atrial sau, pe scurt, ASD.
Defectul septal atrial este o gaură în peretele dintre atriile inimii. Defectele septumului se găsesc între cele două atrii, cunoscute și sub numele de camerele superioare ale inimii. Acest defect, cunoscut în mod obișnuit sub numele de „gaură în inimă”, permite trecerea sângelui între atrii. Sângele „sărăcit” în oxigen, cunoscut ca sânge cu conținut scăzut de oxigen, se amestecă cu sângele „curat” și bogat în oxigen venit din plămâni, ceea ce duce la scăderea nivelului de oxigen din sânge sub limitele normale. Această situație, în funcție de dimensiunea defectului, poate dăuna inimii și plămânilor. O mică gaură pe septul atrial poate persista fără a provoca probleme de sănătate sau poate să se închidă de la sine cu timpul. Totuși, găurile mai mari pot provoca simptome specifice și necesită intervenție.
Cea mai frecventă formă de ASD este defectul ostium secundum, care se caracterizează printr-o gaură situată în partea centrală a peretelui dintre atrii. În cazul defectului ostium primum, gaura se află în partea inferioară a peretelui, în timp ce defectul sinus venosus se găsește în zona superioară a peretelui. Un alt tip rar cunoscut sub numele de defectul sinus coronarius se află între structura în care sângele circulă în sinusul coronarian și peretele atriului stâng. Fiecare tip de ASD are caracteristicile și efectele sale distincte, astfel încât tipul ASD trebuie determinat cu precizie pentru a putea stabili planul de tratament adecvat.
Deși dezvoltarea inimii este în mare parte completă în perioada fetală, fiecare copil se naște cu una sau mai multe găuri mici între atriile inimii. Aceste deschideri fetale permit sângele să evite plămânii înainte de naștere. După naștere, când aceste deschideri nu mai sunt necesare pentru bebeluș, găurile se închid treptat. Procesul de închidere se finalizează în câteva săptămâni sau luni la majoritatea bebelușilor. La copiii născuți cu un defect septal atrial (ASD), aceste deschideri sunt mai mari decât în mod normal și nu se închid de la sine după naștere. Ca rezultat, sângele din atriul stâng se scurge prin gaura respectivă în atriul drept și în artera pulmonară. Dacă această situație nu este tratată, poate provoca daune organelor afectate, adică inimii și plămânilor. ASD apare la 1 din 1500-2000 de bebeluși și reprezintă 10-15% din toate defectele congenitale ale inimii.
La bebelușii născuți cu defect septal atrial, inițial nu se observă în general simptome. Cu toate acestea, dacă defectul este foarte avansat sau nu se închide odată cu înaintarea în vârstă, pot începe să apară diverse simptome. Acestea includ:
În unele cazuri, găurile septale care nu sunt foarte mari pot să nu provoace simptome până la vârsta adultă. În acest caz, defectul septal atrial poate fi diagnosticat în perioada adultă.
În cazul bebelușilor cu diagnosticul de defect septal atrial, găurile de dimensiuni mai mici de 5 milimetri care se găsesc în peretele atrial se vindecă de obicei spontan. Prin urmare, în astfel de cazuri se inițiază de obicei un proces de urmărire cu controale periodice. Găurile mai mari de 1 centimetru trebuie tratate prin metode medicale sau chirurgicale. Tratamentul medicamentos este, de obicei, preferat în cazurile unde se așteaptă o vindecare spontană, fiind un tratament care nu vindeacă ASD-ul, dar ajută la ameliorarea simptomelor și complicațiilor acestuia. În cazurile potrivite, opțiunile de reparare ASD fără intervenție chirurgicală sunt considerate prima alegere.
În cazurile de ASD secundum, care este cea mai comună formă de ASD, repararea fără intervenție chirurgicală (percutană) este de obicei prima opțiune, dacă măsurătorile sunt favorabile. În această metodă, un tub subțire numit cateter este direcționat spre inimă printr-o venă din zona inghinală. Dispozitivul de închidere utilizat pentru repararea percutană a ASD-ului este montat la capătul cateterului și se deschide ca un umbreluță atunci când este eliberat de cateter, închizând gaura din sept. În timp, se dezvoltă țesut în jurul acestui implant și, în final, dispozitivul se integrează cu inima. După procedură, se utilizează medicamente anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Repararea ASD fără intervenție chirurgicală este preferabilă doar pentru defectele de tipul și localizarea potrivită. Prin urmare, alegerea între metodele chirurgicale sau non-chirurgicale de tratament este stabilită de medic în funcție de starea pacientului.
Detectarea defectului septal atrial poate fi realizată în cazuri avansate chiar în perioada fetală, iar în defectele de dimensiuni mai mici, după naștere. Totuși, în majoritatea cazurilor, diagnosticul se pune în perioada adultă, deoarece simptomele severe nu sunt întotdeauna evidente. Persoanele cu simptome asemănătoare ASD trebuie să fie examinate de un specialist în cardiologie. În timpul unei examinări cu stetoscop, detectarea unui murmur poate fi un indiciu important pentru ASD. În plus, testele de diagnosticare preferate pentru pacienții simptomatici includ ecocardiografia transtoracică și electrocardiografia (EKG). În funcție de caz, pot fi necesare și investigații suplimentare, cum ar fi ultrasonografia cardiacă, radiografia toracică sau tomografia computerizată.
Pentru bebelușii, copiii sau adulții diagnosticați cu ASD, planul de tratament va depinde de dimensiunea găurii dintre camerele inimii și severitatea simptomelor. În cazurile de dimensiuni mici care nu necesită intervenție de urgență, poate fi recomandată monitorizarea atentă a bebelușului pentru a observa micșorarea sau închiderea spontană a găurii. În cazurile severe și la adulții cu simptome grave, tratamentul se efectuează prin intervenții chirurgicale.
În cazul persoanelor cu ASD, o gaură mică poate să nu provoace probleme sau daune. Mulți adulți au un defect mic, numit foramen ovale patent (PFO), care nu cauzează probleme și nu afectează viața. Totuși, dacă acest defect nu se închide după naștere și este de dimensiuni mari, poate duce la pomparea unei cantități excesive de sânge în artera pulmonară. Aceasta poate determina o muncă suplimentară pentru inimă și plămâni, iar artera pulmonară poate suferi daune în timp. Efectele ASD pot varia considerabil în funcție de tipul de ASD, severitatea defectului, dimensiunea găurii și problemele de sănătate suplimentare ale pacientului. Efectele negative pe termen lung sunt mai frecvente la persoanele cu ASD mare care neglijează tratamentul sau evită intervenția chirurgicală. De aceea, este foarte important să se acorde atenție proceselor de monitorizare și tratament.
În cazurile de ASD secundum cu o gaură mare sau în tipurile de ASD care nu pot fi tratate prin metode non-chirurgicale, este necesară intervenția chirurgicală. În funcție de caracteristicile defectului, operația de reparare a ASD poate fi realizată printrincută mică sau utilizând metode chirurgicale robotizate. Repararea se face de obicei prin închiderea găurii cu un grefon de țesut. Pericardul, membrana care înconjoară inima, este adesea utilizat ca grefon pentru repararea ASD. ASD poate fi reparat folosind pericardul propriu al pacientului. În unele cazuri de ASD, gaura este închisă doar prin sutură.
După intervenție, este necesară utilizarea de medicamente anticoagulante pentru o perioadă de 6-12 luni. De asemenea, trebuie efectuate controale regulate conform recomandărilor medicului. Este foarte important să respectați cu atenție recomandările medicului privind activitatea fizică, dieta și alte restricții după operație, pentru a asigura succesul tratamentului și pentru a accelera recuperarea.
Dacă prezentați simptome de defect septal atrial sau ați aflat că copilul dumneavoastră are ASD, consultați specialiști în cardiologie pentru un examen detaliat. Urmați tratamentele recomandate la timp, conform sugestiilor medicului, pentru a preveni problemele cauzate de ASD și pentru a aborda eficient orice complicații.
Data ultimei actualizări: 25 Mart 2022
Data publicării: 25 Mart 2022
Chirurgie Cardiovasculară
Chirurgie Cardiovasculară
Chirurgie Cardiovasculară