Microbiologie

Microorganismele, altfel cunoscute ca microbi, cauzează oamenilor numeroase afecţiuni. Denumite “boli infecţioase”, unele dintre ele sunt şi “contagioase”. În timp ce unele dintre acestea sunt transmise direct de la om la om, altele sunt rezultatul contactului cu microorganisme în diferite locuri. Cu toate acestea, sursa microorganismelor este tot organismul uman.

Identificarea microorganismelor care cauzează boli, stabilirea celor responsabile pentru o anumită boală sau condiţie, recomandarea unui medicament sau a unei strategii de tratament în baza acestor date şi protejarea celorlalţi împotriva acestor boli sunt aspecte ale microbiologiei clinice şi bolilor infecţioase.

Sub-diviziuni ale laboratorului de microbiologie clinică

Microbiologia clinică constă în patru sub-categorii: bacteriologie clinică, virusologie clinică, micrologie şi parazitologie. Fiecare se ocupă cu microorganisme foarte diferite.

Funcţiile sub-diviziunilor laboratorului de microbiologie clinică sunt următoarele:

• Laboratorul de bacteriologie clinică încearcă să găsească “agentul” bacterian din bolile ce cauzează infecţii la oameni. Se iau mostre din corpul uman şi se pun în culturi bacteriene. Agenţii bacterieni responsabili pentru boală sunt lăsaţi să crească în aceste culturi în laborator. Apoi, se stabileşte sensibilitatea la anumite antibiotice, conform cu medicii care pot să le folosească pe cele corecte ca să trateze boala. În unele cazuri, acest lucru nu este posibil chiar dacă agentul microbian este identificat.
• Laboratorul de virusologie clinică identifică viruşii care cauzează boli umane. Bolile virale nu pot fi tratate cu antibiotice precum cele bacteriene. Obiectivul diagnosticului în aceste boli este, deseori, foarte diferit. Aceasta se poate demonstra prin două boli virale ce pot pava calea pentru o epidemie mondială, de ex. o pandemie: virusul gripal şi HIV/ SIDA. Recent, au fost folosite tehnici virusologice speciale pentru identificarea virusului gripal responsabil pentru infecţia răspândită la nivel global, pentru a-i monitoriza întinderea şi, în final, pentru a diagnostica şi trata pacienţii. Aceste tehnici sunt acum larg folosite în diagnosticarea bolilor virale. HIV/ SIDA este un alt virus al cărui răspândire a atins proporţii pandemice în întreaga lume. În mare parte din timp, nu se face diagnostic de laborator pe virusul în sine, ci pe substanţe din corp care reacţionează la acesta (anticorpi).
• Micologia este ramura ştiinţei care se ocupă cu ciupercile. Multe ciuperci care apar în natură pot cauza afecţiuni dificile de lungă durată, care sunt greu de tratat la oameni. Exemple potrivite ale acestor ciuperci sunt cele din capul, trunchiul şi unghiile noastre de la degete. Laboratorul de micologie clinică identifică aceste ciuperci şi recomandă medicamentele adecvate. În plus, “supresia imunitară”, creată artificial în transplanturile de organe pentru a determina corpul să accepte organul străin, poate rezulta în infecţii fungice grave. Acestea sunt gestionate şi prin anumite tehnici sofisticate în laboratorul de microbiologie.
• Parazitologia este ramura ştiinţei care se ocupă cu paraziţii ce cauzează boli la oameni. În acest domeniu sunt incluşi paraziţi precum tenia (care produce infecţii intestinale), paraziţi ai sângelui (precum cei care rezultă în malarie), cei transmişi prin contact sexual (precum Trichomonas) sau cei care sunt transmiși prin piele (ex. scabia). Mai mult, mulţi dintre paraziţii speciali care erau problematici în anumite zone geografice sau climate devin mai răspândiţi datorită globalizării în creştere. Creşterea numărului de călători impune ca microbiologii să aibă capacitatea de a diagnostica aceşti paraziţi.

Laboratorul de microbiologie clinică al Centrului Medical Anadolu are toate echipamentele şi tehnologiile de automatizare necesare în aceste domenii. În plus, acesta respectă cele mai recente protocoale operaţionale recomandate de “Institutul de Standardizare pentru Laboratoare şi Clinici” (una dintre instituţiile de top în lume pentru asigurarea celui mai avansat serviciu pentru pacienţi), dar şi de alte organizaţii similare.
Acesta conduce atât studii ştiinţifice cât şi, dacă este necesar, studii de control de rutină ale calităţii, împreună cu organizaţii internaţionale. De asemenea, laboratorul furnizează date unor instituţii naţionale şi internaţionale, pentru a le publica şi a contribui la lumea ştiinţifică. Mai mult, în toate domeniile activităţii sale microbiologice, foloseşte cu succes biologia moleculară, care a devenit o tehnologie de ultimă generaţie.