HIV (SIDA): Ce Este, Simptome, Diagnostic și Tratament

HIV este un virus care afectează sistemul imunitar uman. Atunci când acest virus pătrunde în organism, slăbește sistemul imunitar, făcând persoana mai susceptibilă la boli și creând un risc de viață. Deși nu există un tratament care să elimine virusul complet din corp, există diverse metode prin care persoana poate trăi o viață sănătoasă și normală pentru o perioadă lungă de timp.

HIV (SIDA): Ce Este?

HIV poate fi transmis de la o persoană infectată prin contact sexual sau prin contact cu sângele. HIV este abrevierea pentru Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficienței Umane) în engleză și se traduce în română ca virusul imunodeficienței umane. HIV provoacă scăderea numărului de celule albe din sânge, care sunt responsabile pentru combaterea infecțiilor. Scăderea acestor celule albe face ca sistemul imunitar să devină insuficient. Etapa finală a infecției HIV este denumită SIDA (Sindromul Imunodeficienței Dobândite). Această etapă apare atunci când diagnosticul HIV este întârziat sau când nu se utilizează medicamente care să întărească sistemul imunitar, după o perioadă îndelungată. SIDA este cunoscută și sub numele de sindromul imunodeficienței dobândite și poate duce la dezvoltarea unor boli grave cauzate de slăbirea sistemului imunitar.

HIV (SIDA): Care Sunt Simptomele?

HIV se manifestă inițial prin simptome asemănătoare gripei. Aceste simptome apar de obicei în decurs de două până la patru săptămâni. Dacă infecția nu este tratată în această perioadă, se transformă într-o infecție cronică HIV. De cele mai multe ori, în această etapă nu există simptome evidente. Totuși, deoarece sistemul imunitar este grav afectat, organismul nu poate combate alte infecții. Simptomele HIV sunt:

• Febră
• Frisoane
• Transpirații nocturne
• Durere musculară
• Ulcere bucale
• Durere în gât
• Umflarea ganglionilor limfatici
• Oboseală extremă

Datorită deteriorării sistemului imunitar, infecția HIV progresează în stadiile ulterioare către SIDA. Simptomele SIDA sunt:

• Pierdere rapidă în greutate
• Febră mare
• Transpirație nocturnă accentuată
• Oboseală extremă
• Umflarea ganglionilor limfatici
• Diaree care durează mai mult de o săptămână
• Apariția spontană a ulcerelor în gură sau în zonele genitale
• Pneumonie
• Pete violacee pe piele, în gură, nas sau pleoape
• Tulburări neurologice, cum ar fi pierderea memoriei
• Probleme psihologice, cum ar fi depresia

HIV (SIDA) Cum Este Transmis?

HIV se răspândește de obicei prin contact sexual neprotejat sau prin contact cu sângele sau fluidele sexuale. În plus, dacă mama este infectată cu HIV, virusul poate fi transmis copilului în timpul sarcinii sau al alăptării. Totuși, HIV nu se transmite prin contact obișnuit, precum săruturi, îmbrățișări, strângeri de mână sau prin împărtășirea obiectelor personale, alimentelor sau apei. Unele situații care pot crește riscul de transmitere a HIV includ:

• Contact sexual neprotejat
• Prezența infecțiilor cu transmitere sexuală (sifilis, herpes, clamidie etc.)
• Utilizarea substanțelor străine
• Utilizarea comună a seringilor
• Contact cu sângele
• Înțepătura accidentală cu o seringă contaminată

HIV (SIDA) Cum Se Poate Preveni?

Prevenirea HIV constă în evitarea contactului sexual cu persoane infectate. Cu toate acestea, există măsuri care pot ajuta la prevenirea infecției HIV chiar și în cazul contactului sexual. Una dintre acestea sunt medicamentele care pot preveni HIV. Acestea includ medicamentele cunoscute sub numele de PEP și PrEP. PrEP, sau profilaxia pre-expunere, se adresează persoanelor care nu sunt infectate cu HIV, dar care sunt expuse riscului de infectare. PEP, sau profilaxia post-expunere, este destinată persoanelor care au fost expuse recent la HIV. Aceste medicamente sunt folosite pentru a preveni infecția HIV în urma expunerii și trebuie începute cât mai curând posibil. Dacă persoana este deja infectată cu HIV, poate fi necesar să urmeze un tratament cunoscut sub numele de Terapie Antiretrovirală (ART) pentru a reduce riscul de transmitere către alte persoane.

HIV (SIDA) Cum Se Face Diagnosticul?

Testele HIV au trei obiective principale:

• Screeningul sângelui donat pentru a reduce riscul transmiterii virusului prin transfuzie
• Monitorizarea prevalenței sau tendințelor HIV într-o anumită populație
• Diagnosticul infecției la indivizi prin testare serologică

Cel mai frecvent test utilizat pentru screening este testul ELISA. De asemenea, există teste care pot folosi sânge complet, pete de sânge uscate, saliva sau urină. HIV poate fi diagnosticat cu ajutorul testelor rapide care oferă rezultate în aceeași zi. În majoritatea cazurilor, oamenii dezvoltă anticorpi împotriva HIV în termen de 28 de zile de la expunere, iar acești anticorpi sunt eficienți pentru diagnostic. În cazul bebelușilor născuți de mame HIV-pozitive, situația este ușor diferită. Testele rapide de anticorpi nu sunt suficiente pentru diagnosticul HIV la bebeluși sub 18 luni. Prin urmare, se apelează la teste de virologie care trebuie realizate cât mai devreme posibil. Testele efectuate cât mai aproape de naștere sunt importante pentru a accelera îngrijirea și tratamentul bebelușilor.

Simptomele Asociate cu HIV (SIDA)

Sindromul retroviral acut sau ARS, cunoscut sub acest nume, apare imediat după infectare, în perioada în care sistemul imunitar nu a reușit încă să controleze virusul. De obicei, acest stadiu se manifestă în termen de 7-14 zile de la expunerea la virus. Simptomele care pot apărea în această perioadă includ:

Unele persoane în perioada acută dezvoltă erupții cutanate roz sau roșii, de obicei pe partea superioară a corpului. Erupțiile pot uneori să se transforme treptat în forme mai mari și umflate. În jurul zilei a 10-a, virusul începe să nu se mai înmulțească atât de rapid. Deși simptomele acute pot dura până la trei luni în unele cazuri, majoritatea oamenilor încep să se simtă mai bine în două săptămâni, pe măsură ce sistemul imunitar controlează treptat infecția. Totuși, pot apărea adesea umflături dureroase ale ganglionilor limfatici în zone precum gâtul, axile sau inghinal. HIV nu este un virus care se curăță de la sine.

Stadiul cronic al infecției apare atunci când sistemul imunitar controlează virusul. HIV poate rămâne asimptomatic timp de 10 ani sau mai mult; totuși, unele persoane pot dezvolta simptome într-un an sau doi. În perioada cronică timpurie, umflăturile ganglionilor limfatici pot fi singurul simptom notabil al infecției HIV. Chiar și în perioada în care virusul nu produce simptome, acesta se replică și consumă celulele imunitare.

În stadiile avansate de HIV și SIDA, simptomele includ infecții, precum și cancere invazive, cum ar fi cancerul de col uterin și limfomul non-Hodgkin.

Tratamentul HIV (SIDA)

Tratamentul HIV implică utilizarea unor medicamente eficiente cunoscute sub numele de terapie antiretrovirală (ART), care ajută la controlarea virusului. ART este recomandată tuturor persoanelor infectate cu HIV, iar acestea ar trebui să înceapă tratamentul cât mai curând posibil după diagnosticare, chiar ideal în aceeași zi.

Există mai multe opțiuni care combină două sau trei medicamente pentru HIV, administrate o dată pe zi sub formă de tabletă. Atunci când sunt luate conform indicațiilor, medicamentele HIV reduc cantitatea de virus din sânge la un nivel foarte scăzut. Acest lucru permite sistemului imunitar să funcționeze mai bine și ajută la prevenirea altor boli.

Persoanele care știu de starea lor și urmează tratamentul HIV conform prescripției pot trăi o viață lungă și sănătoasă. În cazul în care HIV nu este tratat, virusul afectează sistemul imunitar, iar imunitatea slăbită poate duce la dezvoltarea unor infecții și cancere. Persoanele infectate cu HIV care rămân însărcinate și nu urmează tratament trebuie să înceapă medicamentele HIV cât mai curând pentru a-și menține sănătatea și pentru a preveni transmiterea virusului altor persoane.

Dacă aveți probleme cu sistemul imunitar sau credeți că sunteți expus riscului de infectare cu HIV, contactați cât mai repede o instituție de sănătate.