"Când spun 'am o atacă de panică', gândește-te de două ori"

Tensiunea, frica excesivă sau palpitațiile sunt adesea percepute ca fiind atacuri de panică în zilele noastre. Acest termen se referă la starea de panică bruscă și adesea inexplicabilă, care se manifestă prin simptome fizice. Psihiatrul Dr. Cem Hızlan de la Anadolu Medical Center subliniază că atacul de panică este adesea evaluat greșit și începe să se îndepărteze de definiția sa medicală reală. „Atunci când ne simțim îngrijorați, când inima noastră bate ca și cum ar vrea să iasă din piept de emoție sau tremurăm de frică, adesea răspunsul la întrebarea 'ce ai?' este 'am o atacă de panică'. Atacul de panică nu este o boală în sine, ci mai degrabă un reflex. Boala reală este panică bozukluğu, care face parte dintr-un grup de diagnostice mai larg numit 'Tulburări de Ansietate'”, spune el.

Conform datelor oferite de Asociația Americană de Depresie și Anxietate, în Statele Unite există 40 de milioane de persoane cu tulburare de panică. Aceasta reprezintă 18% din populația țării și echivalează cu mai mult de jumătate din populația Turciei. În Turcia, se estimează că 4 din 100 de persoane se confruntă cu atacuri de panică care necesită tratament. Potrivit cercetării Profilului Sănătății Mintale din Turcia, prevalența tulburării de panică în rândul pacienților care se prezintă la centrele de sănătate este de 0,5% în rândul femeilor și de 0,2% în rândul bărbaților. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că tulburarea de panică este de 2-3 ori mai frecventă la femei decât la bărbați.

Când mecanismul de alarmă al corpului se defectează

Psihiatrul Dr. Cem Hızlan de la Anadolu Medical Center compară atacul de panică cu un mecanism de alarmă care se activează în situații de urgență. „Atunci când acest mecanism de alarmă se defectează, el provoacă atât o stimulare fizică, cât și mentală intensă, pregătind persoana să reacționeze”, a declarat Dr. Hızlan. El a adăugat: „Printre efectele fizice ale atacului de panică se numără tensiunea în mușchi, încetinirea funcționării stomacului, greață, crampe, accelerarea funcționării intestinelor, senzația de lipsă de aer, senzația că respirația nu este suficientă, palpitații, tahicardie, creșteri și scăderi rapide ale tensiunii, uscăciunea gurii și nevoia de a urina, dilatarea pupilelor, senzația de tulburare a vederii, amețeli, arsuri, furnicături și amorțeli ale pielii. Din punct de vedere mental, se manifestă printr-o senzație de anxietate extremă, sensibilitate exagerată față de mediu și senzația de panică.”

15-20 de minute durează, nu lasă efecte permanente

Dr. Hızlan explică faptul că, în condiții normale, un atac de panică durează aproximativ 15-20 de minute și lasă în urmă o senzație extremă de oboseală. „Dacă în timpul atacului sunt implicate alte stimulente, atacurile pot continua una după alta, durând chiar și ore întregi”, a spus Dr. Hızlan. El a subliniat că atacul de panică apare din cauza pierderii funcționării normale a mecanismului de alarmă al corpului, care se activează în mod nejustificat. „Motivul pentru care simptomele atacului de panică nu pot fi corelate de medici cu o patologie este acesta. În acel moment, există într-adevăr palpitații sau dificultăți de respirație, dar nu există o boală. Aceste simptome apar din cauza stimulării greșite a organismului cu un semnal de alarmă fals. Prin urmare, nu reprezintă niciun pericol pentru sănătate”, a explicat el.

Atacul de panică nu este o boală, dar tulburarea de panică este

Dr. Cem Hızlan subliniază că este normal și de așteptat ca reacția de atac de panică să intervină în situații de pericol și amenințare intensă. „Cu toate acestea, tulburarea de panică este o boală care face parte dintr-un grup de diagnostic mai larg numit 'Tulburări de Ansietate'. Prin urmare, atacul de panică în sine nu este o boală, ci o parte a mecanismelor noastre de apărare. Putem să-l considerăm ca un reflex. Ansietatea sau îngrijorarea sunt, de asemenea, stări incluse în mecanismele noastre generale de apărare, dar, spre deosebire de atacul de panică, ele nu apar în crize acute, ci sub formă de simptome mai ușoare, pe o perioadă mai lungă de timp”, a spus el.

Stresul prelungit declanșează tulburările de panică

Dr. Cem Hızlan menționează că multe situații diferite pot cauza dezechilibrul mecanismelor de panică, cum ar fi oboseala cronică, perioadele îndelungate de stres neîntrerupt, traumele repetate, anemia și anumite deficiențe de vitamine, efectele epuizante ale bolilor cronice sau efectele epuizante ale unei intervenții chirurgicale majore.

Spre deosebire de ceea ce se crede, scopul tratamentului nu este de a sedare pacientul

Dr. Hızlan explică faptul că tratamentul tulburării de panică se face în general cu utilizarea antidepresivelor. „Scopul tratamentului nu este de a sedare sau de a relaxa pacientul, ci de a restabili funcționarea corectă a mecanismelor de declanșare afectate. De aceea, tratamentele utilizate nu au caracteristici de sedare sau calmare și funcționează ca reglatori. Totuși, există o concepție greșită în societate că medicamentele pot provoca somnolență și dependență sau pot duce la demență. Această percepție duce la o rezistență generală față de tratament și la prelungirea problemelor”, a spus el.

Modalități de prevenire a panicii

• Evitați sentimentul de deznădejde și pesimism.
• Faceți exerciții fizice de intensitate moderată de cel puțin 3 ori pe săptămână și timp de cel puțin 40 de minute.
• Acordați atenție unei alimentații regulate și sănătoase. Evitați mâncatul excesiv și foamea prelungită.
• Evitați cafeaua, ceaiul, băuturile acidulate, băuturile carbogazoase și băuturile energizante.