Schimbările bruște de stare emoțională

Fiecare om dorește să fie fericit. Cu toate acestea, chiar și fericirea poate fi un semn al unei tulburări de dispoziție atunci când există emoții excesive fără un motiv evident, spune Dr. Cem Hızlan, specialist în psihiatrie la Anadolu Sağlık Merkezi. „Tulburările de dispoziție sunt tratabile. Atunci când sunt tratate corect, în majoritatea cazurilor nu lasă urme semnificative asupra vieții cotidiene a persoanei. Totuși, trebuie reținut că pentru a considera o stare drept manie, depresie sau tulburare de dispoziție, este necesar un anumit proces”, a explicat el.

A avea schimbări bruște în nivelul de energie, simțindu-te extrem de energic, sănătos și fericit sau extrem de nefericit și depresiv fără un motiv aparent, este un simptom al tulburărilor de dispoziție. Dr. Cem Hızlan, specialist în psihiatrie, subliniază că tulburările de dispoziție sunt boli care afectează în special domeniul emoțional. „Comparativ cu tulburările de anxietate, frecvența tulburărilor de dispoziție în rândul populației este mult mai puțin dependentă de condițiile socio-economice. Prin urmare, este o boală mai puțin vizibilă, ceva mai retrasă în comparație cu tulburările asociate cu anxietatea. Cu toate acestea, creșterea interesului pentru psihiatrie și psihologie, precum și abordarea specificităților tulburărilor de dispoziție în literatură și artele vizuale, a crescut curiozitatea și dorința de a învăța despre această problemă”, a spus el.

Pentru a spune că o stare este manie sau depresie, trebuie să existe un proces

Dr. Cem Hızlan, specialist în psihiatrie la Anadolu Sağlık Merkezi, explică faptul că emoțiile pot fi considerate un instrument de măsurare a cât de adecvată și pozitivă este relația dintre mediu și individ. „Cu cât mediu este mai pozitiv în general pentru noi, cu atât ne simțim mai relaxați, mai dornici să ne deschidem și mai vii. Un mediu în care nu există pericole și în care suntem alături de persoanele dragi ne face în mod natural să ne simțim mai energici, puternici și dornici să interacționăm cu ceilalți. În schimb, într-o situație opusă, este de așteptat să ne simțim defensivi, retrași, îngrijorați și nefericiți, și aceasta este normal. Dacă te simți constant pesimist, nefericit și neajutorat, dar nu există o cauză reală pentru această stare în viața ta continuă, atunci este mai corect să o numim depresie. În mod similar, putem descrie starea opusă ca manie. Adică, dacă te simți constant bine, puternic, sănătos și fericit fără o cauză reală în viața ta, este important să reținem că pentru a considera o stare drept manie sau depresie, trebuie să existe un proces. Oscilațiile emoționale zilnice, care variază în funcție de factori și care se schimbă pe parcursul zilei, nu sunt exprimate ca manie sau depresie”, a declarat el.

Fiecare fluctuație emoțională nu reprezintă neapărat o problemă

Dr. Cem Hızlan subliniază că fluctuațiile emoționale sunt normale și că condițiile în care ne aflăm pot varia constant. "Din această cauză, emoțiile noastre sunt într-o continuă schimbare. Putem observa această variabilitate mai ușor în cadrul unei zile sau în perioade mai lungi, cum ar fi lunile sau anotimpurile. Variabilitatea emoțiilor noastre, în funcție de condiții și starea noastră internă, este o situație sănătoasă. A te simți rău în timp ce experimentezi lucruri neplăcute nu înseamnă depresie, la fel cum a te simți fericit și entuziast în timp ce experimentezi lucruri plăcute nu înseamnă manie.”

Tulburările de dispoziție pot fi confundate cu tulburările de anxietate

Dr. Cem Hızlan, specialist în psihiatrie la Anadolu Sağlık Merkezi, spune că simptomele atacurilor depresive pot fi ușor confundate cu alte tulburări similare. „În special, tulburările de adaptare cu trăsături depresive care apar ca reacție la evenimente de viață severe și tulburările de anxietate și depresie de tip mixt sunt adesea confundate cu depresia, una dintre tulburările de dispoziție. Aceste două tulburări se încadrează în categoria tulburărilor de anxietate. Caracteristica lor principală este legătura cu evenimentele vieții cotidiene și capacitatea de a fi declanșate de factori de stres psihosocial”, explică Dr. Hızlan. Dr. Hızlan menționează că tulburările de dispoziție pot fi observate clinic în mai multe forme și oferă informații despre subtipurile depresiei, cum ar fi tulburarea bipolară, depresia majoră, tulburarea depresivă recurentă și tulburarea de dispoziție ciclică rapidă:

• Tulburarea bipolară, depresia majoră: Este o situație în care atacurile de depresie și cele de manie apar în momente diferite. Tulburarea bipolară descrie atacurile de manie și depresie care se repetă uneori una după alta și alteori cu intervale de ani de zile. Aceasta poate apărea la orice vârstă. Se consideră că nu este doar o tulburare caracterizată prin atacuri repetate de manie, ci și că trebuie să fie prezente atacuri de depresie, chiar dacă intensitatea acestora este mai scăzută.
• Tulburarea depresivă recurentă: Este caracterizată prin atacuri de depresie recurente. În aceste tulburări, atacurile trebuie să dureze un anumit timp; atacurile nu sunt folosite pentru a descrie schimbări emoționale rapide zilnice sau săptămânale. Schimbările emoționale scurte și bruște sunt mai degrabă considerate simptome ale tulburărilor de anxietate. Depresia și tulburarea depresivă recurentă, după cum sugerează numele, sunt procese care continuă cu atacuri de depresie, fără perioade de manie.
• Tulburarea de dispoziție ciclică rapidă și distimia: Pot fi considerate tulburări care se manifestă pe o perioadă lungă și care au un efect aproape constant asupra vieții cotidiene. Distimia, cunoscută sub numele de tulburare de dispoziție persistentă, este o tulburare în care simptomele clinice sunt vagi, dar persistente, și reprezintă o formă ușoară de depresie care durează o perioadă foarte lungă. Tulburarea de dispoziție ciclică rapidă poate fi considerată o situație în care schimbările de dispoziție au loc în perioade săptămânale sau de câteva săptămâni. Deși schimbările de dispoziție sunt prezente, simptomele clinice sunt vagi și de intensitate scăzută.