Centrul Medical Anadolu
Centrul Medical Anadolu

Anevrism cerebral – Simptome. Cauze. Tratament

Un anevrism cerebral, este o afecțiune caracterizată prin slăbirea unui vas de sânge la nivelul creierului.

Serdar Kahraman, M.D. în Neuroghirurgie

Un anevrism cerebral, cunoscut și sub numele de anevrism intracranian, este o afecțiune caracterizată prin slăbirea unui vas de sânge la nivelul creierului, care în cele mai multe cazuri, își mărește volumul, căpătând forma unui balon. Artera cerebrală se umple excesiv cu sânge, iar dacă se sparge, există un risc crescut de hemoragie intracraniană, accident vascular cerebral și alte leziuni la nivelul creierului ce pot fi fatale, dacă nu este aplicat un tratatament adecvat, în cel mai scurt timp. Astfel de umflături sau săculețe cu sânge pot fi depistate oriunde în creier, însă de cele mai multe ori, sunt localizate între creier și baza creierului. Anevrismele cerebrale pot fi de mai multe tipuri: sacular, fuziform și pseudoanevrisme.


Cei ce suferă un anevrism cerebral pot suferi consecințe grave înainte de a se rupe, pentru că se realizează o presiune pe nervii cranieni sau structurile adiacente. În cazul în care există o ruptură a vaselor cerebrale, se va produce o hemoragie intracraniană, și este necesară o intervenție medicală de urgență. În cele mai multe cazuri, anevrismele nu sunt simptomatice și nu prezintă risc de ruptură.


Potrivit studiilor, se preconizează că între 1,5 – 5% din populația lumii va suferi pe parcursul vieții un anevrism cerebral, însă numai 0,5 – 3% din persoanele afectate vor avea un un anevrism cerebral hemoragic.


Tipuri de anevrism cerebral


Există trei tipuri de anevrism cerebral:
Anevrism cerebral sacular – se prezintă sub forma unui sac și se formează la intersecția dintre două artere mari de la baza creierului. Este cel mai des întâlnit tip de anevrism cerebral, în special la adulți, și reprezintă principala cauză pentru hemoragiile subrahnoidiane.
Anevrismul cerebral fuziform – se formează printr-o extindere de-a lungul peretului vasului de sânge. Este rar întâlnit și se prezintă sub forma unei umflături ce se întinde pe toate părțile arterei.
Pseudoanevrismul – este un anevrism fals, dar există un risc mai ridicat de ruptură și hemoragie decât în cazul unui anevrism cerebral real. Apare atunci când în peretele unei artere se formează o mică deschizătură, iar sângele ce vrea să iasă prin aceasta este blocat de țesutul ce o înconjoară.


Anevrism cerebral – Simptome

Anevrismul cerebral apare cu preponderență la persoanele trecute de vârsta de 40 de ani, iar simptomele apar treptat, pe măsură ce vasul afectat se umple cu sânge sau se rupe.


Există mai multe simptome care indică un anevrism cerebral, iar cele mai multe sunt vizibile atunci când se produce o ruptură a vasului de sânge. Cu toate acestea, când se produce o acumulare de sânge într-un anumit punct din vasul de sânge sau o mică scurgere, pacientul poate avea următoarele manifestări:
• Durere de cap puternică
• Senzație de amorțeală pe o parte a feței
• Dureri oculare moderate
• Tulburări de vedere
• Mișcări incontrolabile ale ochilor

Dacă pacientul suferă un anevrism cerebral hemoragic, adică vasul de sânge se rupe, simptomele pot apărea brusc și sunt mult mai severe. Acestea sunt:
• Senzație de gât înțepenit
• Durere de cap severă, bruscă
• Vedere încețoșată sau dublă
• Greață și vărsături
• Letargie
• Pupile dilatate
• Hipertensiune arterială
• Confuzie
• Lipsa echilibrului și a coordonării
• Dureri de spate sau de picioare
• Fotofobie
• Căderea pleoapelor
• Comă sau deces

Cele mai multe dintre anevrismele cerebrale sunt depistate întâmplător, iar leziunile cu un diametru sub 10 mm prezintă un risc foarte mic de rupere. În cazul în care pacientul se confruntă cu un anevrism cerebral nerupt, acesta va suferi anumite simptome (durere de cap severă, vorbire incoerentă, mișcări neobișnuite ale ochilor, vedere încețoșată, amorțeală pe o parte a feței sau durere în ceafă), din cauza presiunii exercitate asupra unei anumite zone din creier. În cazul unui anevrism cerebral rupt, simptomele se agravează, iar pacientul poate intra în comă sau chiar deceda.
Pentru a diagnostica anevrismul cerebral, pacientul va fi supus unor investigații imagistice precum angiografie CT, angiografie RMN, sau angiografii cerebrale.


Astfel de analize îi vor oferi medicului posibilitatea să aibă o imagine mai detaliată asupra sistemului arterio-venos și indicilor în ceea ce privește o eventuală rupere a unui vas de sânge la nivel cerebral.


Anevrism cerebral – cauze


De cele mai multe ori, probabilitatea de a avea anevrism cerebral există la persoanele trecute de vârsta de 40 de ani. O persoană poate moșteni genetic tendința de a dezvolta un anevrism. Încă nu se cunosc cu exactitate cauzele care stau la baza unui anevrism cerebral, însă există factori de risc care pot contribui la apariția acestei afecțiuni, precum:
• Leziuni la nivelul capului
• Consumul excesiv de alcool
• Consumul de droguri
• Istoricul familial de anevrism cerebral
• Hipertensiunea – persoanele care suferă de hipertensiune, sunt predispuse unui anevrism cu hemoragie subrahnoidiană
• Fumatul – șansa de rupere a unui anevrism cerebral este mai mare dacă persoana în cauză fumează
• Vârsta înaintată
• Sexul (femeile prezintă un risc dublu de a avea un anevrism cerebral față de bărbați)
• Ateroscleroza

 

Anevrism cerebral – Tratament


Un anevrism cerebral se va trata în funcție de mai mulți factori, precum vârsta pacientului, dimensiunile anevrismului, și alți factori de risc. De asemenea, se va ține cont de localizarea acestuia, vasul de sânge afectat și gradul de severitate. În cazul unui anevrism fără ruptură, pacientului îi vor fi administrate analgezice, ce vor ajuta la ameliorarea durerilor de cap și a celor oculare.


Se va lua în considerare și intervenția chirurgicală, dacă exista posibilitatea de reparare sau suturare a vasului de sânge afectat, pentru a preveni mărirea vasului de sânge sau ruptura acestuia. Procedurile în acest sens sunt clippingul chirurgical și coilingul endovascular. Ambele prezintă riscuri, precum hemoragie cerebrală sau blocarea circulației sângelui către creier. Toate riscurile îi vor fi prezentate pacientului înainte de intervenție.


Clinica Medicală Anadolu are un department de Neurochirurgie, cu o echipă experimentată în tratarea diferitelor afecțiuni precum anevrisme cerebrale, tumori cerebrale, tumori ale bazei craniului, hipofiză sau malformații arterio-venoase. Centrul Medical Anadolu asigură condiţii de siguranţă şi cele mai înalte standarde profesionale pentru intervenţiile neurochirurgicale, cât şi tratament şi asistenţă personalizate fiecarui caz în parte.

Selçuk Göçmen
Prof. Dr. Selçuk Göçmen

Neurologie

Neurologie

Doctorii Secției

Revizuiește Unitatea Medicală
Gebze Ataşehir

Neurologie

Prof. Dr. Nihal Işık

Gebze Ataşehir

Neurologie

Prof. Dr. Yaşar Kütükçü

Gebze Ataşehir

Neurologie

Prof. Dr. Nihal Işık

Gebze Ataşehir

Neurologie

Prof. Dr. Yaşar Kütükçü

Afișează tot

Articole evidențiate

Propolis: Ce Este, La Ce Folosește, Care Sunt Beneficiile și Cum Se Folosește?

Propolis: Ce Este, La Ce Folosește, Care Sunt Beneficiile și Cum Se Folosește?

6 întrebări despre intoxicația cu spanac

6 întrebări despre intoxicația cu spanac

Ce Este Melatonina? Care Sunt Beneficiile Sale?

Ce Este Melatonina? Care Sunt Beneficiile Sale?

Boala Addison: Ce este, simptomele, cauzele și cum se tratează?

Boala Addison: Ce este, simptomele, cauzele și cum se tratează?

Ce este durerea renală?

Ce este durerea renală?

Ce Este Inflamația Rinichilor (Pielonefrita) și Ce Măsuri Trebuie Să Se Ia?

Ce Este Inflamația Rinichilor (Pielonefrita) și Ce Măsuri Trebuie Să Se Ia?

Creșterea CRP: Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul

Creșterea CRP: Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul

Vitamina K: Ce Este, Unde Se Găsește, Ce Probleme Poate Cauza Deficitul și Care Sunt Beneficiile Sale?

Vitamina K: Ce Este, Unde Se Găsește, Ce Probleme Poate Cauza Deficitul și Care Sunt Beneficiile Sale?

Leucopenia (Deficit de Celule Albe în Sânge): Ce Este, Simptomele, Cauzele și Cum se Tratează

Leucopenia (Deficit de Celule Albe în Sânge): Ce Este, Simptomele, Cauzele și Cum se Tratează

Lupus: Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul

Lupus: Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul

Ce este edemul? Cum se tratează?

Ce este edemul? Cum se tratează?

Modalități de a proteja rinichii de deshidratare în timpul Ramadanului

Modalități de a proteja rinichii de deshidratare în timpul Ramadanului

Tratamentele împotriva bolii Parkinson: Eficacitate și metode de abordare

Tratamentele împotriva bolii Parkinson: Eficacitate și metode de abordare

Reabilitarea Bolilor Neurologice

Reabilitarea Bolilor Neurologice

Tumori Osoase

Tumori Osoase

Cancerul de Măduvă Osoasă

Cancerul de Măduvă Osoasă

Stimulatoarele Cerebrale: O Soluție Avansată pentru Bolile Neurologice 

Stimulatoarele Cerebrale: O Soluție Avansată pentru Bolile Neurologice 

Tremorul Esențial: Redescoperirea Calității Vieții Prin Tratament Eficient

Tremorul Esențial: Redescoperirea Calității Vieții Prin Tratament Eficient

Scleroza în plăci – Cauze. Simptome. Tratament

Scleroza în plăci – Cauze. Simptome. Tratament

Glanda hipofiză – rol în organism și afecțiuni asociate

Glanda hipofiză – rol în organism și afecțiuni asociate

Neuropatie periferică – Cauze. Simptome. Tratament

Neuropatie periferică – Cauze. Simptome. Tratament

Meningiomul: simptome, factori de risc și tratament

Meningiomul: simptome, factori de risc și tratament

Afișează tot