Cauza numărul unu al cancerului pulmonar: Fumatul

Fumatul cauzează aproximativ 5 milioane de decese anual la nivel mondial. Conform specialistului în boli respiratorii de la Anadolu Medical Center, Conf. Dr. Tayfun Çalışkan, care afirmă că țigara conține peste 7000 de substanțe chimice și provoacă daune ADN-ului, având efecte dăunătoare asupra funcțiilor celulare, „Cea mai frecventă cauză cunoscută a cancerului pulmonar este consumul de tutun. 80-90% din toate cazurile de cancer pulmonar sunt legate de fumat și pot fi prevenite prin renunțarea la fumat. Conform statisticilor de cancer din 2022, în Statele Unite, cancerul pulmonar este al treilea ca frecvență, după cancerul de prostată și cel mamar. Riscul de apariție a cancerului pulmonar la fumători până la vârsta de 80 de ani este de 14%”, a declarat Conf. Dr. Tayfun Çalışkan, oferind informații importante despre efectele nocive ale fumatului...

Cât de răspândită este consumul de tutun?

Țigara este o substanță care conține peste 7000 de substanțe chimice (mai mult de 60 dintre ele fiind cunoscute ca fiind cancerigene) și care provoacă daune ADN-ului, având efecte dăunătoare asupra funcțiilor celulare. Costul economic global anual al consumului de tutun este de 2 miliarde de dolari, iar jumătate dintre utilizatori ajung la deces din cauza acestuia. La nivel mondial, aproximativ 5 milioane de decese sunt cauzate anual de fumat. Se estimează că, în rândul populației cu vârsta de 15 ani și peste, 942 de milioane de bărbați și 175 de milioane de femei fumează. Utilizarea tutunului variază în funcție de gen între diferite țări. Conform Studiului Internațional asupra Utilizării Tutunului, în 2016, în Turcia, procentul de utilizatori de tutun era de 31,6% din populația totală, 44,1% în rândul bărbaților și 19,2% în rândul femeilor.

Ce boli sunt cauzate de tutun în plămâni?

Boala cel mai bine cunoscută asociată cu fumatul este cancerul pulmonar. În plus, utilizarea tutunului în timpul sarcinii și expunerea la fumul de țigară în perioada copilăriei timpurii afectează dezvoltarea pulmonară a copiilor și crește riscul de astm. La pacienții cu astm care fumează, riscul de a dezvolta boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este mai mare comparativ cu cei care nu fumează. BPOC este cea mai frecventă boală pulmonară asociată cu fumatul; se manifestă prin tuse, expectorație și dificultăți de respirație și este o boală cronică, progresivă și prevenibilă. Metoda cea mai eficientă pentru a reduce progresia BPOC și mortalitatea asociată este renunțarea la fumat. De asemenea, fumatul poate cauza o serie de boli care alterează structura spongioasă a plămânilor, afectând funcționarea normală a acestora, cunoscute sub numele de boli interstițiale pulmonare (fibroza pulmonară). Printre acestea, cele cu o legătură puternică cu fumatul sunt bronșiolita respiratorie, pneumonia interstițială descuamată și histiocitoza cu celule Langerhans. Alte boli frecvent întâlnite la fumători sunt fibroza pulmonară idiopatică și boala pulmonară interstițială asociată cu artrita reumatoidă.

Cum variază incidența cancerului pulmonar asociat cu fumatul?

Cea mai frecventă cauză cunoscută a cancerului pulmonar este consumul de tutun. Aproximativ 80-90% din toate cazurile de cancer pulmonar sunt legate de fumat și pot fi prevenite prin renunțarea la tutun. Riscul de apariție a cancerului este de 30 de ori mai mare la cei care fumează comparativ cu cei care nu fumează. Conform statisticilor de cancer din 2022, în Statele Unite ale Americii (SUA), cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer după cancerul de prostată și cel mamar, cu 236.740 de cazuri noi. De asemenea, cancerul pulmonar este responsabil pentru cele mai multe decese dintre tipurile de cancer, cu 130.180 de decese. Riscul de apariție a cancerului pulmonar până la vârsta de 80 de ani la fumători este de 14%

Toate cazurile de cancer pulmonar sunt legate de consumul de tutun?

La nivel mondial, s-a stabilit că aproximativ 15-20% dintre bărbații cu cancer pulmonar și 50% dintre femeile cu cancer pulmonar nu sunt asociate cu consumul de tutun. Atunci când sunt evaluate factorii de risc în afară de fumat, se cunosc următorii factori: vârsta înaintată, poluarea aerului, expunerea la substanțe de mediu (asbest, crom, arsenic etc.), expunerea la biomasă (arderea lemnului și a cărbunelui, gătit, expunerea la fum), utilizarea excrementelor de animale uscate ca combustibil, expunerea la radon, factorii genetici (istoric familial de cancer pulmonar), istoricul de chimioterapie-radioterapie și posibila contribuție a unor viruși (virusul Epstein-Barr, papilomavirusul uman, hepatita B și C) în cauzarea cancerului pulmonar.

Se poate dezvolta cancer pulmonar la persoanele care nu fumează? Care este frecvența?

În SUA, aproximativ 10-20% din cazurile de cancer pulmonar se observă la pacienții care nu fumează, iar se estimează că aproximativ 20.000-40.000 de cazuri de cancer pulmonar apar anual în rândul persoanelor care nu fumează.

Care este legătura dintre durata și intensitatea fumatului și cancer?

Durata și intensitatea fumatului influențează riscul de cancer pulmonar. La persoanele care fumează 1-5 țigări pe zi, riscul de a dezvolta cancer pulmonar este de 9 ori mai mare comparativ cu cei care nu fumează deloc. La persoanele care fumează 1-5 țigări pe zi și renunță la fumat înainte de vârsta de 40 de ani, riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar este similar cu cel al celor care nu au fumat niciodată. Cu toate acestea, persoanele care fumează 6-15 țigări pe zi și renunță la fumat înainte de vârsta de 40 de ani au un risc de dezvoltare a cancerului pulmonar de 1,8 ori mai mare comparativ cu cei care nu fumează. La persoanele care fumează 1-5 țigări pe zi și renunță la fumat după vârsta de 40 de ani, riscul de cancer pulmonar este de 3 ori mai mare comparativ cu cei care nu fumează niciodată. Persoanele care încep să fumeze la o vârstă înaintată au un risc mai mare de cancer pulmonar comparativ cu cele care încep să fumeze la o vârstă tânără. Riscul de cancer pulmonar este de 7,7% la persoanele care fumează 1-5 țigări pe zi, în timp ce riscul este de 26,4% la cei care fumează mai mult de 35 de țigări pe zi.

Ce este fumatul pasiv? Care sunt riscurile sale?

Fumatul pasiv se referă la expunerea secundară la fumul de țigară al altor persoane. Expunerea terțiară apare atunci când, din cauza fumatului într-un mediu închis, substanțele chimice precum nicotina, formaldehida și naftalina se acumulează pe suprafețe moi, cum ar fi hainele, mobilierul, saltelele și perdelele, iar persoanele sunt expuse la aceste substanțe. În SUA, mai mult de 7300 de cazuri de cancer pulmonar observate anual la persoanele care nu fumează sunt legate de expunerea secundară la fumul de țigară. În plus, expunerea secundară la fumul de țigară poate cauza boli de arterele coronare, accidente vasculare cerebrale, afectarea gravidelor și scăderea greutății la naștere. De asemenea, poate cauza sindromul morții subite la bebeluși, infecții pulmonare, infecții ale urechii și crize de astm la copii.

Care este legătura între utilizarea narghilei, a trabucurilor și cancer?

Narghilea folosește cărbune pentru a încălzi tutunul. Acest cărbune conține niveluri ridicate de monoxid de carbon, metale și substanțe chimice care pot cauza cancer. Acești agenți toxici ajung la plămâni în concentrații mari, chiar și atunci când sunt filtrați prin apă. Aceste substanțe pot cauza cancer pulmonar, de vezică urinară, de stomac și în cavitatea bucală. Deși utilizatorii de narghilea consideră adesea că este mai puțin dăunătoare decât țigările, studiile au demonstrat că nicotina, gudronul și alte metale grele găsite în fumul de țigară sunt de asemenea prezente în fumul de narghilea. Utilizarea narghilei timp de aproximativ 1 oră este echivalentă cu fumatul a 100-200 de țigări. În această oră, se inhalează de 9 ori mai mult monoxid de carbon și de 1,7 ori mai multă nicotină comparativ cu fumatul unei țigări. De asemenea, persoanele care fumează trabucuri pot dezvolta cancer pulmonar, esofagian, bucal, faringian și pancreatic. Ideea că trabucurile nu sunt dăunătoare pentru plămâni este greșită. Trabucurile cauzează mai puțin cancer pulmonar și boli de arterele coronare comparativ cu fumatul, dar mai mult decât în cazul celor care nu fumează deloc. Indiferent de modul în care sunt inhalate, trabucurile interacționează direct cu buzele, cavitatea bucală, limba, gâtul și esofagul, având efecte similare cu cele ale țigărilor.

Cauzează țigările electronice cancer? Care sunt efectele lor?

Țigările electronice conțin substanțe potențial toxice. Printre acestea, propilenglicolul și glicerina vegetală sunt toxice pentru celule. De asemenea, acetaldehida, acroleina și formaldehida din conținutul acestora pot cauza boli ale plămânilor și inimii. Acroleina, care este un erbicid utilizat pentru a omorî plantele dăunătoare, poate cauza leziuni acute ale plămânilor, BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică), astm și cancer pulmonar atunci când este inhalată.

Este adecvată utilizarea țigărilor electronice pentru a renunța la fumat?

Utilizarea țigărilor electronice în scopul renunțării la fumat a fost cercetată, dar nu s-a găsit nicio eficacitate în renunțarea la fumat (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA). Experimentele pe animale au arătat că pot cauza cancer pulmonar și de vezică urinară.

Ce este o clinică de renunțare la fumat? Ce teste și tratamente sunt efectuate aici pentru a ajuta pacienții să renunțe la fumat?

În clinicile de renunțare la fumat, persoanele care folosesc produse din tutun și doresc să renunțe beneficiază de suport psihosocial, tratamente medicamentoase și terapii de substituție a nicotinei, atunci când sunt necesare, pentru a ajuta la renunțarea la fumat. Aceste clinici funcționează în Turcia din 2011. Testele de bază includ radiografia toracică, testul funcției respiratorii, analizele de sânge, electrocardiograma (EKG) și măsurarea nivelului de monoxid de carbon din aerul respirat, precum și chestionarul pentru nivelul de dependență Fagerström; în cazuri necesare, se pot solicita consultații de cardiologie și psihiatrie. Terapia de substituție a nicotinei include plasturi cu nicotină, gumă de nicotină, spray nazal cu nicotină, tablete sublinguale, pastile și inhalatoare. Medicamentele pentru renunțarea la fumat sunt bupropionul și varenicline. Cu toate acestea, din cauza conținutului de substanțe potențial cancerigene (nitrozamine), varenicline a fost retras de pe piață de către firma producătoare acum 1,5 ani și nu mai este utilizat.

Care sunt ratele de succes ale clinicilor de renunțare la fumat?

În SUA, 90% dintre pacienții care au renunțat cu succes la fumat au folosit metoda de renunțare bruscă, fără ajutorul altor metode. Aceștia au utilizat ghiduri pentru renunțarea la fumat și medicamente nescrise pe rețetă. Succesul în renunțarea la fumat este definit ca perioada de 1 an fără fumat. În cazul strategiei de renunțare pe cont propriu, rata de succes este de 8-25%, în timp ce în clinicile de renunțare la fumat, rata de succes variază între 20-40%.

Sunt recomandate metode alternative precum acupunctura și biorezonanța pentru renunțarea la fumat?

S-au efectuat unele studii privind metodele alternative de tratament pentru renunțarea la fumat, precum acupunctura și biorezonanța, care au arătat că sunt utile comparativ cu placebo. Totuși, în prezent, aceste metode nu sunt incluse în ghidurile naționale și internaționale de renunțare la fumat.

În final, ce sfaturi aveți pentru persoanele care fumează și doresc să renunțe?

Poți reuși! Tot ce trebuie să faci este să faci primul pas. Suntem aici pentru a te ajuta și a te sprijini.