Dificultatea de respirație este senzația de a nu putea inspira suficient aer sau de a avea dificultăți în respirație. Această stare poate apărea ca urmare a diferitelor probleme de sănătate legate de sistemul respirator. În limbajul medical, dificultatea de respirație este cunoscută și sub numele de dispnee și poate fi ușoară sau severă. Mai multe factori pot contribui la apariția dificultății de respirație, ceea ce poate îngreuna diagnosticarea și tratamentul afecțiunii. Dificultatea de respirație poate proveni din probleme cardiace sau pulmonare, dar și din alte condiții precum anemia, anxietatea, lipsa exercițiului fizic sau obezitatea. Dificultatea de respirație poate fi acută sau cronică. Dispneea acută apare rapid și se poate ameliora într-un timp scurt, fiind cauzată de alergii, anxietate, exercițiu fizic intens sau anumite probleme de sănătate (precum răceala sau gripa). Probleme mai grave de sănătate, cum ar fi infarctul miocardic, constricția bruscă a căilor respiratorii (anafilaxie) sau un cheag de sânge (embolie pulmonară), pot de asemenea cauza dispnee acută. Dispneea cronică se manifestă prin dificultăți de respirație persistente (care durează câteva săptămâni sau mai mult) sau recurente. Problemele de sănătate, precum astmul, insuficiența cardiacă și BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică), pot cauza dificultăți cronice de respirație. Apariția bruscă sau severă a dificultății de respirație poate fi un semn al unei afecțiuni medicale grave.

În contextul în care pandemia de coronavirus continuă să nu-și piardă din intensitate, și cu sosirea toamnei, specialiștii se tem că numărul cazurilor de gripă și pneumonie se va adăuga cazurilor de coronavirus. Experții subliniază importanța vaccinării pentru a preveni adăugarea focarelor de gripă și pneumonie la pandemia COVID-19 și atrag atenția asupra vaccinului împotriva pneumoniei. Cine ar trebui să se vaccineze împotriva pneumoniei? Acest vaccin protejează și împotriva coronavirusului? Dr. Esra Sönmez, specialist în boli pulmonare la Anadolu Medical Center, explică răspunsurile la întrebările frecvente despre pneumonie și vaccinul împotriva acesteia.

Embolia pulmonară, cunoscută și sub numele de embolie pulmonară, se referă la obstrucția vaselor de sânge din plămâni din diverse cauze. De obicei, aceasta apare atunci când un cheag de sânge din picioare sau din alte părți ale corpului se deplasează în circulație și blochează artera pulmonară. Această situație perturbă circulația sanguină în plămâni, cauzând probleme în transportul oxigenului către celule și putând duce la probleme respiratorii semnificative.

Fibroza pulmonară idiopatică (FPI) este o boală caracterizată prin îngroșarea și întărirea plămânilor fără o cauză cunoscută. Termenul „idiopatic” se referă la faptul că, în ciuda tuturor examinărilor și metodelor de diagnostic, nu se poate determina cauza leziunii pulmonare. Este o afecțiune în care plămânii sunt afectați, iar în stadii avansate, respirația devine din ce în ce mai dificilă. Fibroza pulmonară idiopatică afectează în general persoanele în vârstă, fiind rară la persoanele de vârstă medie și tineret. Deși nu există o vindecare completă pentru această boală, metodele de tratament disponibile pot controla evoluția bolii și pot menține calitatea vieții într-un stadiu stabil.

Specialistul în pneumologie al Centrului Medical Anadolu, Conf. Dr. Tayfun Çalışkan, a oferit informații importante despre cum infecția cu COVID-19 afectează organismul nostru, începând cu plămânii. În articolul nostru, puteți găsi informații și despre efectele pe termen lung ale COVID-19, adică simptomele care pot persista mult timp după ce boala a fost depășită...

Structura care asigură circulația aerului în plămâni se numește bronhie. Atunci când bronhiile se inflamează și se umplu cu mucus, apare boala numită bronșită. Bronșita poate fi acută sau cronică, și poate provoca o tuse cu mucus. Anumite virusuri pot cauza apariția bronșitei în organism. De asemenea, unele afecțiuni precum infecțiile respiratorii sau răcelile pot duce la apariția bronșitei acute. Bronșita acută, cunoscută și sub denumirea de răceală a pieptului, se poate vindeca de la sine într-o săptămână până la zece zile. Totuși, tusea rezultată din bronșita acută poate persista săptămâni întregi. Fumatul pe termen lung poate irita tuburile bronșice, ceea ce duce la inflamarea bronhiilor. Bronșita cronică, o afecțiune mai gravă, poate apărea ca urmare a fumatului pe termen lung și este una dintre afecțiunile incluse în boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Tratamentul bronșitei cronice nu se rezolvă de la sine și poate necesita intervenție medicală.

Astmul este o boală cronică, inflamatorie, care afectează plămânii și căile respiratorii. Această afecțiune apare din cauza inflamației non-microbiene și se caracterizează prin dificultăți de respirație. Astmul este o boală cronică și poate dura mulți ani până la obținerea unei ameliorări complete. Totuși, cu aplicarea tratamentelor necesare și menținerea calității vieții, simptomele pot fi controlate. Astmul poate apărea atât la adulți, cât și la copii, iar cele mai frecvente cauze sunt alergiile și factorii de mediu. Anumite substanțe alergene pot cauza astm, iar fumatul sau expunerea pasivă la fumul de țigară, fumul de la combustibilul solid, substanțele chimice pot contribui la dezvoltarea bolii. Astmul poate să nu se manifeste la fel la toată lumea. La unii pacienți poate fi ușor, în timp ce la alții poate afecta negativ activitățile zilnice și chiar poate pune viața în pericol. Pentru un parcurs favorabil al bolii, este esențial să nu se neglijeze tratamentul medicamentos și să se efectueze controale regulate la medic.

Astmul alergic, o afecțiune destul de frecvent întâlnită atât la nivel mondial, cât și în țara noastră, este o stare deranjantă care reduce calitatea vieții și afectează negativ viața de zi cu zi. Dar ce este astmul alergic?

Embolia pulmonară este o afecțiune care apare atunci când un cheag de sânge blochează arterele din plămâni. În limbajul medical, această afecțiune este cunoscută sub numele de embolie pulmonară și face parte din categoria bolilor cardiovasculare. De obicei, cheagul se formează într-o venă din zona piciorului. Totuși, cheagurile de sânge pot apărea și în alte vene ale corpului. Atunci când se formează cheaguri de sânge într-una sau mai multe vene profunde ale corpului, se dezvoltă tromboza venoasă profundă (TVP). Blocarea fluxului de sânge către plămâni din cauza unuia sau mai multor cheaguri poate fi amenințătoare pentru viață. Totuși, diagnosticarea timpurie a emboliei pulmonare și tratamentul rapid pot ajuta la reducerea riscurilor asociate cu această afecțiune. Bir veya daha fazla pıhtı sonucunda akciğerlere kan akışının engellenmesi hayatı tehdit edici olabilir. Bununla birlikte akciğer embolisinin erken dönemde teşhis edilmesi ve hızlı bir şekilde tedavi edilmesi hastalık sonucunda oluşabilecek riskleri azaltmaya yardımcı olabilir.

Cancerul pulmonar, care se află în topul bolilor de cancer fatale la nivel mondial, este una dintre problemele majore de sănătate publică care cauzează moartea a peste 1,7 milioane de persoane în fiecare an. Simptomele și semnele care apar în stadiile incipiente ale bolii sunt adesea neobservate, iar simptomele importante, cum ar fi tusea, sunt frecvent ignorate, mai ales în rândul persoanelor care fumează. Această situație duce la depistarea cancerului pulmonar în stadii foarte avansate, când șansele de tratament sunt semnificativ reduse. A avea informații corecte despre cancerul pulmonar, a observa semnele timpurii ale bolii și a participa regulat la programe de screening în prezența factorilor de risc sunt esențiale pentru o diagnosticare și tratament adecvat al cancerului pulmonar.