Ce este eficient pentru migrenă? Cum se ameliorează durerea de migrenă?

Durerea de cap este o problemă de sănătate cu care se confruntă o mare parte a populației în diferite etape ale vieții și este adesea un motiv de consultare a unui specialist. Migrena este un tip de durere de cap foarte frecvent întâlnit. Această durere apare de obicei pe o parte a capului și poate avea un impact semnificativ asupra vieții cotidiene a persoanei. Diagnosticul de migrenă se pune în baza observării anumitor simptome. Tratamentul migrenei, conform diagnosticului pus de medici, este aplicat conform recomandărilor acestora. Pe lângă procedurile de tratament recomandate de specialiști, există și metode pe care persoana le poate aplica pentru a obține beneficii. Aceste metode se bazează în principal pe schimbarea stilului de viață, inclusiv stabilirea unei rutine de somn și alimentație sănătoasă. Deoarece migrena poate afecta negativ viața cotidiană și poate reduce calitatea vieții, este extrem de important ca procesul să fie monitorizat de un specialist și să se elaboreze un plan de tratament adecvat conform monitorizărilor efectuate.

Ce este migrena?

Durerea de cap este cea mai frecventă afecțiune neurologică din lume și aproape toată populația s-a confruntat cu dureri de cap la un moment dat în viață. Durerile de cap se împart în primare și secundare, iar cele mai frecvente sunt durerile de cap primare. După durerile de cap de tip tensiune, migrena este cel mai frecvent tip de durere de cap. Migrena este un tip primar de durere de cap care apare în urma unor schimbări neurologice, gastrointestinale și autonome, adesea însoțite de alte simptome.

Migrena se caracterizează prin atacuri care durează aproximativ 4-72 de ore, simțite adesea pe o parte a capului, cu dureri pulsatile și presante, asociate cu greață, vărsături, sensibilitate la căldură și lumină. Migrena apare mai frecvent și mai severă la femeile aflate în perioada de reproducere comparativ cu bărbații, acest lucru fiind cauzat de schimbările hormonale la femei. Studiile arată că vârsta medie de debut a migrenei la femei este de 22,7 ani.

Care sunt simptomele migrenei?

Atacurile acute sau cronice de migrenă sunt însoțite de diverse simptome și disconforturi care pot influența intensitatea atacurilor. Aceste simptome pot varia de la o persoană la alta și chiar atacurile diferite ale aceleași persoane pot prezenta simptome diferite. Simptomele migrenei pot include:

• Sensibilitate la lumină, sunet și miros,
• Lăcrimare unilaterală sau bilaterală,
• Pierderea apetitului,
• Slăbiciune și oboseală,
• Creșterea frecvenței urinării,
• Dureri toracice resimțite ca fiind intense,
• Congestie nazală și rinoree,
• Tremurături în mâini, brațe și picioare,
• Amețeală,
• Tulburări de vedere, cum ar fi vedere dublă, pierderea vederii, vedere încețoșată,
• Greață și vărsături,
• Dificultăți la înghițire,
• Constipație și diaree,
• Tahicardie (bătăi rapide ale inimii),
• Pierderea temporară a auzului și tulburări auditive,
• Tulburări de coordonare,
• Râgâieli continue sau intermitente,
• Tulburări de somn,
• Pierdere în greutate,
• Dificultăți de respirație,
• Amorțeală și pierderea senzației.

Cum se stabilește diagnosticul de migrenă?

Diagnosticul de migrenă se pune de un specialist pe baza observării anumitor simptome și a evaluării clinice, după care se stabilește cel mai potrivit plan de tratament. Criteriile de diagnostic sunt definite de Societatea Internațională de Cefalee astfel:

• Prezența a cel puțin 5 atacuri în decurs de 6 luni,
• Durata durerii de cap între 4 și 72 de ore,
• Intensitatea durerii de cap medie sau severă,
• Durerea apare pe o parte a capului,
• Durerea se agravează în urma activităților fizice,
• Apar dureri de tip pulsatorie (într-o mișcare de pulsație),
• Greață și vărsături, asociate cu sensibilitate la zgomote și lumină,
• Nu există alte cauze de durere de cap în istoricul pacientului sau în timpul examinării.

Ce declanșează migrena?

Există anumite condiții care pot declanșa atacurile de migrenă. Prin urmare, protejarea persoanelor care suferă de migrenă de acești factori declanșatori poate preveni apariția atacurilor sau poate asigura gestionarea lor cât mai confortabilă posibilă. Eficacitatea acestor declanșatori poate varia de la o persoană la alta. În general, factorii declanșatori asociați cu schimbările în rutina zilnică sau în alimentație sunt:

• Perioada menstruală la femei,
• Stres și foame,
• Schimbări de vreme,
• Contactul cu fumul,
• Probleme cu rutina de somn,
• Schimbări în dieta alimentară,
• Sunete puternice și medii zgomotoase,
• Mirosuri puternice,
• Lumini intermitente și pulsante,
• Alimente care conțin glutamat monosodic și histamină,
• Alimente precum cârnați cu nitriți și carne cu conservanți,
• Alimente și băuturi care conțin tiramină, cum ar fi vinul și brânza,
• Alimente care conțin feniletilamină, cum ar fi ciocolata, usturoiul și nucile,
• Îndulcitori, aditivi alimentari și coloranți,
• Citrice,
• Murături și oțet,
• Ceai, cola și cafea,
• Aspartam,
• Alimente grase și prăjite.

Ce ajută migrena?

Atacurile de migrenă pot provoca dureri severe care necesită odihnă la pat și pot duce la pierderi semnificative de productivitate. Prin urmare, frecvența consultărilor medicale este extrem de ridicată. Persoanele cu migrenă caută soluții pentru a reduce, controla sau ameliora aceste dureri severe. Unele metode care pot fi utile pentru migrenă sunt:

• Adoptarea unor rutine de viață sănătoase, deoarece migrena este sensibilă la schimbările din rutină. Este recomandat să mențină un regim de alimentație și somn regulat și să solicite suport dacă este necesar.
• După perioadele stresante, migrenele pot apărea. Ținerea unui jurnal și identificarea factorilor declanșatori pot fi de ajutor.
• Deficiența de magneziu este frecventă la persoanele cu migrenă din cauza unor factori precum absorbția genetică deficitară, pierderea de magneziu prin rinichi, stres și alimentație insuficientă. Suplimentele de magneziu pot ajuta la reducerea atacurilor de migrenă, conform opiniilor experților.
• Dietele de eliminare personalizate pot reduce frecvența și severitatea atacurilor de migrenă prin eliminarea nutrienților suspectați a declanșa migrena.
• Utilizarea produselor sau suplimentelor care conțin riboflavină, coenzima Q10, plante de tuse și crizanteme poate reduce frecvența și severitatea atacurilor de migrenă.
• Evitarea situațiilor stresante și utilizarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi exercițiile de respirație, pot fi de asemenea benefice.

Ce ajută migrena în timpul sarcinii?

Migrena poate apărea din cauza schimbărilor hormonale și este considerată riscantă în timpul sarcinii. În gestionarea migrenei în timpul sarcinii, este recomandată o alimentație adecvată, echilibrată și diversificată.

Consumul de medicamente în timpul sarcinii poate prezenta riscuri pentru sănătatea mamei și a copilului, astfel încât consultarea unui specialist înainte de a lua medicamente este esențială. Studiile au identificat mai multe grupuri de medicamente utilizabile pentru femeile însărcinate cu migrenă, dar utilizarea acestora trebuie făcută sub supravegherea medicului.

Datorită efectelor secundare posibile ale medicamentelor, metodele alternative precum fitoterapia sunt uneori folosite în timpul sarcinii. Totuși, utilizarea plantelor pentru tratamentul migrenei nu este complet sigură și poate provoca complicații pentru sănătatea mamei și a copilului, astfel încât utilizarea acestora nu este recomandată fără sfatul personalului medical.

În locul medicamentelor și al tratamentelor pe bază de plante, se pot aplica metode alternative precum exerciții fizice simple, meditație, yoga, biofeedback, acupunctură și anumite vitamine și suplimente alimentare. Având în vedere sensibilitatea sarcinii, orice aplicație trebuie făcută cu acordul și sub supravegherea medicului. De asemenea, alăptarea poate reduce frecvența și severitatea atacurilor de migrenă.

Remedii naturale pentru migrenă acasă

Atacurile de migrenă pot afecta performanța profesională, viața educațională și activitățile sociale ale persoanei. În acest caz, persoanele caută soluții pe care le pot aplica acasă, cum ar fi:

• Odihna,
• Obținerea unui somn adecvat,
• Gestionarea stresului,
• Utilizarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația și yoga,
• Consumarea unei cantități suficiente de apă,
• Consumarea ceaiurilor din plante relaxante,
• Utilizarea uleiurilor esențiale relaxante, cum ar fi lavanda și menta,
• Consumul de ciocolată neagră bogată în magneziu,
• Aplicarea de comprese calde și reci,
• Evitarea medii zgomotoase și cu lumină intensă,
• Consumul de alimente bogate în antioxidanți pentru a reduce presiunea sinusurilor.

Cum se tratează migrena?

Principala idee în tratamentul migrenei este ca persoana să învețe cum să trăiască cu migrena și să gestioneze atacurile. Deși migrena poate provoca dureri severe, aceasta nu este considerată o afecțiune riscantă, iar pacientul trebuie să fie relaxat pentru a reduce stresul cauzat de boală. Tratamentul migrenei poate include măsuri de oprire a atacurilor și măsuri preventive.

Ținerea unui jurnal pentru a nota frecvența atacurilor, durata acestora și factorii declanșatori poate ajuta la un tratament eficient. În tratamentul migrenei sunt utilizate diferite grupuri de medicamente, inclusiv antiinflamatoare, antiemetice, analgezice, triptani și derivate de ergot. Aceste medicamente sunt utilizate pentru a preveni atacurile de migrenă.

Pentru prevenirea atacurilor, se pot aplica și metode de tratament preventive. Pacienții care au atacuri mai frecvente de două ori pe săptămână pot avea nevoie de tratamente profilactice. Printre medicamentele utilizate în acest scop se numără blocantele canalelor de calciu, anticonvulsivantele, beta-blocantele, antidepresivele, antagoniștii serotoninei și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene.

Migrena este o afecțiune care poate afecta sever calitatea vieții. Dacă prezentați simptome de migrenă sau aveți migrenă diagnosticată, discutați cu un specialist pentru a obține informații detaliate despre opțiunile de tratament.