21 august 2023
Ce Este Microbiota?
Gastrita este inflamația mucoasei stomacale. Deși această afecțiune poate să nu prezinte simptome la început, pe măsură ce progresează, poate duce la dureri de stomac și balonare. Metodele de tratament variază în funcție de cauza gastritei și, dacă nu este tratată, poate duce la alte afecțiuni și efecte secundare.
Gastrita este una dintre bolile sistemului digestiv cunoscută sub numele de inflamația mucoasei stomacale. Această membrană din stomac protejează stomacul de acizi și microorganisme străine. Dacă sistemul imunitar detectează o amenințare în această membrană, declanșează inflamația pentru a o distruge și a favoriza vindecarea, ducând astfel la apariția gastritei.
Tipurile de gastrită pot fi clasificate în funcție de modul în care se dezvoltă și de cauza de apariție. În funcție de modul de dezvoltare, gastrita poate fi acută sau cronică, iar în funcție de cauza de apariție, poate fi erozivă sau nonerozivă.
Gastrita poate să nu prezinte simptome inițial, dar pe măsură ce timpul trece și mucoasa stomacală devine incapabilă să se apere, pot apărea simptome severe și persistente. Simptomele care pot apărea în gastrită sunt următoarele:
Durerea de stomac cauzată de gastrită este de obicei resimțită în partea superioară și medie a abdomenului. Datorită răspândirii durerii, uneori este dificil să identifici exact zona afectată, dar dacă există ulcer, durerea poate fi mai acută și localizată. Pe lângă durere, poate fi resimțită și o senzație de arsură. Dacă există un ulcer care sângerează, pot apărea semne precum sânge negru în scaun sau sânge la vomă. Dacă experimentezi aceste simptome, este recomandat să te adresezi unui centru medical.
Gastrita este, în esență, o reacție a sistemului imunitar care percepe mucoasa stomacală ca o amenințare și atacă acea zonă. Sistemul imunitar nu identifică o amenințare fără motiv, ci o face din cauza unor factori specifici și trimite celule inflamatorii la mucoasă. Există multe factori care pot transforma mucoasa stomacală într-o amenințare.
În plus față de aceste cauze, chimioterapia, radioterapia, alergiile alimentare, boala celiacă și refluxul biliar pot fi de asemenea cauze ale gastritei.
Atunci când te prezinți la spital, medicul tău, după ce a ascultat simptomele pe care le experimentezi, va dori să efectuezi câteva teste pentru a fi sigur de diagnostic. Aceste teste pot include analize de sânge, teste de scaun, endoscopie gastro-intestinală superioară și imagistică, sau unul sau mai multe teste de respirație. Analizele de sânge pot ajuta la identificarea cauzelor posibile. Testul de scaun verifică prezența bacteriei H. pylori și eventuale sângerări în stomac. Un alt test care verifică prezența bacteriei H. pylori este testul de respirație. În acest test, pacientului i se administrează un capsule, apoi după un anumit timp, se cere pacientului să sufle într-un recipient. Dacă se detectează carbon în recipient, prezența bacteriei este confirmată. În endoscopia gastro-intestinală superioară, un tub cu cameră este introdus pe gură în stomac, iar un mic fragment de țesut este prelevat pentru examinare. Imaginile sunt vizualizate pe un ecran înainte de a se lua fragmentul. Acest test poate detecta eroziuni și ulcere ale mucoasei stomacale. Dacă nu este necesară o examinare imagistică sau endoscopică, tratamentul poate începe cu celelalte teste.
Pentru a trata gastrita, este necesar să înțelegi mai întâi cauza. Dacă gastrita este cauzată de anumite medicamente, simptomele pot scădea după întreruperea acestora. Dacă există bacteria H. pylori, medicul tău poate prescrie antibiotice pentru a distruge bacteria. Tratamentul cu antibiotice poate dura 1-2 săptămâni, în funcție de caz. După tratamentul cu antibiotice, pot fi efectuate teste suplimentare pentru a confirma eliminarea bacteriei. De asemenea, dacă există o producție excesivă de acid, este posibil să fie necesare medicamente care să inhibe producția de acid. Atunci când acidul scade, durerea se reduce și mucoasa se vindecă. În loc de medicamente care reduc acidul, există și medicamente care neutralizează acidul din stomac. Aceste medicamente contribuie la ameliorarea durerii, dar nu tratează direct boala.
Dacă gastrita nu este tratată, poate duce la efecte secundare grave și la alte boli. În cazurile în care mucoasa stomacală se subțiază, riscul de a dezvolta cancer gastric crește. Alte efecte secundare pot include anemie, deficiență de vitamine B12 și D, sângerări gastrice, deficiențe de zinc și calciu, perforația stomacului, ulcer peptic, limfom malt, printre altele. Pentru a preveni apariția acestor efecte secundare și pentru a rămâne sănătos, tratamentul nu trebuie să fie neglijat.
Gastrita nu poate fi prevenită complet, dar probabilitatea de dezvoltare poate fi redusă prin mici schimbări de stil de viață. Pentru a reduce riscul de gastrită, se pot face următoarele:
Dacă suspectezi că ai gastrită sau alte afecțiuni ale sistemului digestiv, este recomandat să faci o programare la un centru medical pentru un consult gastroenterologic.
Data ultimei actualizări: 17 Nisan 2024
Data publicării: 17 Nisan 2024
Gastroenterologie
Gastroenterologie
Gastroenterologie