Greață: Ce este, de ce apare și cum se tratează

Greața este una dintre problemele de sănătate cu care oamenii se confruntă frecvent în viața de zi cu zi și care scade calitatea vieții.

Greața este una dintre problemele de sănătate cu care oamenii se confruntă frecvent în viața de zi cu zi și care scade calitatea vieții. Deși poate apărea ca un rezultat al fiziologiei naturale a organismului, greața poate fi și un semn al unor afecțiuni grave subiacente. Eliminarea grețurilor depinde de identificarea corectă a cauzei acestei probleme. În acest sens, este necesar să se aibă cunoștințe despre greață și să se știe ce măsuri trebuie luate pentru tratamentul acesteia, pentru a avea o viață sănătoasă.

Sistemul digestiv efectuează mișcarea numită peristaltism în timpul consumului de alimente. Această mișcare, care asigură transportul nutrienților de la esofag până la capătul canalului digestiv, este necesară pentru absorbția substanțelor nutritive.

În anumite cazuri, conținutul de alimente din stomac poate face mișcări peristaltice inversă, îndreptându-se mai întâi spre esofag și apoi spre gură și exteriorul corpului.

Ce este greața?

Greața este definită ca senzația de disconfort resimțită în stomac și dorința de a elimina conținutul gastric care o însoțește.

De ce apare greața?

Greața poate apărea din cauza unei varietăți de afecțiuni sau situații. La unele persoane sensibile, problemele legate de interpretarea semnalelor de mișcare de către creier pot cauza greață, cum ar fi în cazurile de rău de mișcare sau rău de mare.

La femei, greața este frecvent întâlnită din cauza schimbărilor hormonale care au loc în timpul ciclului menstrual. Dacă greața este însoțită de durere sau febră, cauzele subiacente ar putea fi afecțiuni ginecologice precum dismenoreea, endometrioza sau sindromul premenstrual, ceea ce poate necesita investigații suplimentare.

Printre cele mai frecvente cauze ale greței se numără problemele legate de sistemul digestiv, infecțiile cauzate de bacterii sau viruși și medicamentele utilizate pentru alte afecțiuni de sănătate.

Problemele sistemului digestiv

Greața poate apărea în prezența unor probleme legate de sistemul digestiv. Refluxul gastric este una dintre principalele afecțiuni ale sistemului digestiv care poate cauza greață. În această afecțiune, conținutul stomacal se mișcă spre esofag (tubul alimentar). Senzația de arsură cauzată de mișcarea conținutului acid poate declanșa greața.

Ulcerul (rana) care se formează în stomac sau în intestinul subțire este una dintre cauzele greței legate de sistemul digestiv. În special, durerea și senzația de arsură care apar în zonele cu ulcere după mese pot cauza greață.

Bolile cauzate de viruși sau bacterii

Bacteriile și virușii pot afecta stomacul și pot cauza senzația de greață. Consumarea alimentelor contaminate cu bacterii poate duce la intoxicații alimentare, cunoscute și sub denumirea de toxiinfecții alimentare.

Utilizarea anumitor medicamente

Multe medicamente pot cauza greață ca efect secundar. În special, medicamentele de chimioterapie utilizate la pacienții cu cancer pot cauza o senzație puternică de greață.

Niciun medicament prescris de un medic nu trebuie oprit de pacient pe cont propriu fără informațiile și consilierea medicului. Este important să se obțină informații de la medicul care a prescris medicamentul despre posibilele efecte secundare.

În afară de aceste cazuri, greața poate apărea din multe alte motive:

• Primele etape ale sarcinii
• Durerea extremă cauzată de pietre la rinichi sau pancreatită
• Expunerea la toxine chimice
• Frica și alte situații de stres emoțional
• Bolile vezicii biliare
• Intoxicațiile alimentare
• Anumite mirosuri
• Vertij
• Infecții ale urechii

Cauza greței poate varia în funcție de vârstă. La adulți, cele mai frecvente cauze ale greței sunt bolile virale, intoxicațiile alimentare, bolile febrile și răul de mișcare. La copii, greața poate fi cauzată de supraalimentare, tuse și boli febrile.

Chiar și în perioada de bebelie, greața și vărsăturile pot apărea din cauza obstrucțiilor în tractul digestiv, deși acestea sunt rare și trebuie monitorizate cu atenție.

Greața poate fi, de asemenea, un simptom al unor probleme de sănătate grave, printre care:

• Contuzie cerebrală
• Encefalită (inflamația țesutului cerebral)
• Meningită (inflamația membranelor cerebrale)
• Obstrucții ale tractului digestiv
• Apendicită
• Migrenă
• Tumori cerebrale
• Infarct miocardic
• Insuficiență hepatică
• Deshidratarea (pierderea de lichide), care este o altă cauză importantă a greței. Copiii sunt mai expuși riscului de deshidratare decât adulții. Semnele de deshidratare la copii includ buze și gură uscată, globuri oculare adâncite sau respirație rapidă, și trebuie monitorizate cu atenție.

În concluzie, cauzele greței pot fi grupate astfel:

• Răul de mișcare sau răul de mare: Greața poate apărea din cauza problemelor de percepție a mediului de către creier în timpul călătoriilor cu vehicule sau ambarcațiuni.
• Primele etape ale sarcinii (în special primele trei luni – trimestrul I): Hormonul beta-HCG, cunoscut sub numele de hormonul sarcinii, poate induce senzația de greață. Astfel, greața apare în 50-90% dintre sarcini, iar vărsăturile în 25-55% dintre acestea.
• Greața și vărsăturile cauzate de medicamente: Diverse medicamente pot stimula centrul vomitiv al creierului, provocând greață și vărsături.
• Durerea intensă: Migrenele sau durerea severă în alte părți ale corpului pot activa centrul vomitiv al creierului și pot induce greață.
• Stresul emoțional: Stresul psihologic intens poate activa centrul vomitiv al creierului, provocând greață.
• Intoxicațiile alimentare: Consumul de alimente contaminate cu toxine sau microorganisme poate stimula pereții stomacului și intestinelor, cauzând greață și vărsături.
• Infecțiile: Infecțiile în diferite părți ale corpului, atât din cauza toxinelor produse de microorganisme, cât și a inflamației, pot cauza greață.
• Supraalimentarea sau consumul anumitor alimente: Supraîncărcarea stomacului cu alimente sau consumul de alimente care irită sistemul digestiv pot duce la greață și vărsături.
• Mirosurile neplăcute: Mirosurile neplăcute din mediu pot stimula creierul și pot provoca greață.
• Bolile sistemului digestiv: Refluxul gastric, ulcerul gastric, bolile vezicii biliare, boala Crohn și alte afecțiuni reumatologice, obstrucțiile tractului digestiv și afecțiunile chirurgicale precum apendicita acută pot cauza frecvent greață și vărsături.
• Bolile rinichilor și ale tractului urinar: Pietrele la rinichi și infecțiile tractului urinar pot cauza greață din cauza durerii și a reacțiilor inflamatorii.
• Bolile cronice: Problemele cu funcția de detoxifiere a ficatului și rinichilor sau diferite afecțiuni reumatologice și hormonale pot duce frecvent la greață.
• Leziuni cerebrale: Traumatismele craniene, infecțiile cerebrale (meningită etc.), și modificările în cantitatea de lichid cerebral pot provoca greață și vărsături.
• Tulburările psihologice precum bulimia: Bulimia, caracterizată prin comportamente repetitive de mâncat și vărsat, poate include greață.
• Consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool poate duce la creșterea produselor de descompunere a alcoolului în sânge, afectând ficatul și creierul, și provocând greață și vărsături.
• Diverse tipuri de cancer: Substanțele produse de celulele canceroase, reacțiile inflamatorii și tulburările anatomice cauzate de cancer pot duce la greață și vărsături.
• Alergiile: Reacțiile alergice severe pot include greață.
• Vertij: Problemele cu țesuturile urechii cauzate de diverse afecțiuni, tulburările anatomice ale cristalelor din urechea internă, anumite afecțiuni neurologice și problemele de vedere pot duce la vertij, care poate provoca greață.

Cum se manifestă greața?

Greața poate fi descrisă ca o senzație de disconfort în sistemul digestiv și dorința de a vomita. În acest sens, este un semn premergător al vărsăturilor. Deoarece greața poate avea cauze foarte diverse, mecanismele de apariție sunt variate. În acest context, mecanismele implicate în apariția greaței pot fi enumerate astfel:

1. Stimulația sistemului gastro-intestinal: Anumite condiții care cauzează disconfort în sistemul digestiv (intoxicații, infecții, substanțe iritante etc.) și unele probleme anatomice care blochează pasajul gastro-intestinal (obstrucție intestinală, reacții inflamatorii cauzate de factori reumatologici sau infecțioși, tumori etc.) duc la formarea dorinței de greață ca un mecanism de apărare, având ca rezultat eliminarea rapidă a conținutului din aceste țesuturi și declanșarea reflexului de vomă.
2. Reflexul de gag: În special, stimularea cavității bucale, a părților din spate ale limbii și a gâtului (laringelui) de către infecții, reacții inflamatorii sau substanțe străine poate activa reflexul de gag și poate cauza senzația de greață.
3. Stimulația sistemului nervos central: Reflexele de gag și de vomă sunt controlate de diferite regiuni anatomice ale sistemului nervos central. În special, stimularea anumitor regiuni ale trunchiului cerebral din cauza diverselor factori (medicamente, intoxicații, produse toxice acumulate în organism din cauza bolilor de ficat și rinichi, boli neurologice care afectează creierul și măduva spinării etc.) poate cauza greață și comportamente de vomă.
4. Schimbări hormonale: Modificările semnificative în cantitățile unor hormoni importanți în organism (de exemplu, hormonul beta-HCG care crește în timpul sarcinii sau estrogenul, cortizolul sau adrenalina) pot provoca greață.
5. Pierdere de echilibru: Defecțiunile în sistemul care reglează postura și echilibrul corpului (nefuncționarea corectă a organelor de echilibru din urechea internă, probleme de vedere, deteriorarea neuronilor responsabili pentru transmiterea semnalelor de echilibru etc.) pot duce la greață.

Cum se face diagnosticul greței?

În abordarea diagnostică a greței, cele mai importante etape sunt examinarea fizică realizată de medic după ce pacientul se adresează instituțiilor de sănătate și colectarea istoricului medical. Prin examinare și colectarea istoricului, se poate stabili dacă cauza greței nu este de natură psihiatrică, endocrinologică (hormonală) sau legată de afecțiuni ale sistemului nervos central, cum ar fi encefalita sau meningita.

Prima etapă a examinării fizice este de a exclude orice dezechilibru electrolitic (minerale) sau pierdere de lichide ca fiind cauza greței. Se examinează vârful degetelor pacientului și se caută urme, cum ar fi bătăturile cauzate de contactul cu acidul gastric din timpul vărsăturilor autoinduse.

În funcție de simptomele pacientului și de constatările examinării fizice, medicul va stabili etapele suplimentare ale abordării diagnostice a greței în mod specific pentru fiecare pacient. În general, diagnosticul greței poate continua cu teste de laborator simple și metode de imagistică radiologică pentru a exclude prezența unei probleme de sănătate serioase.

Testele de laborator care pot fi solicitate de medic includ: hemograma completă (hemogramă), electroliți, sedimentarea eritrocitelor, enzimele pancreatice și hepatice, testul de sarcină, hormoni tiroidieni și expunerea la diverse substanțe chimice care ar putea cauza greață.

Printre metodele de imagistică radiologică, se poate solicita o radiografie abdominală pentru a evalua dacă există vreo obstrucție în sistemul digestiv. Intervențiile endoscopice pot fi folosite pentru a examina esofagul și eventuale leziuni ulcerative. Ecografia abdominală (USG) poate fi utilizată pentru a evalua dacă există probleme cu vezica biliară, ficatul sau pancreasul.

În cazurile în care se suspectează o masă sau leziune intracraniană ca fiind cauza greței, se poate recurge la imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), care este o altă metodă de imagistică radiologică.

Cum se tratează greața?

Tratamentul greței poate varia în funcție de gravitatea simptomelor și de cauza subiacentă. De exemplu, grupurile de medicamente clasificate ca antihistaminice și anticolinergice pot fi prescrise de medici pentru greața cauzată de mișcare și rău de mare. În cazul bolii de reflux, care poate fi, de asemenea, o cauză a greței, medicamentele care reglează aciditatea gastrică pot fi utile.

Tratamentul greței se împart în general în două categorii. Medicamentele care vizează direct sistemul nervos central pentru a suprima greața și vărsăturile se numesc antiemetice și reprezintă prima categorie de medicamente care pot fi utilizate pentru greață. Alte medicamente sunt cele care reglează mișcările sistemului digestiv și sunt clasificate ca prokinetice.

În afară de tratamentele medicamentoase, există o serie de măsuri care pot fi efectuate sub îndrumarea și recomandarea medicului pentru a combate greața:

• Consumul de lichide curate și reci
• Alimentația cu alimente ușoare și simple
• Evitarea alimentelor prăjite, grase, picante sau excesiv de dulci
• Micșorarea porțiilor de masă (mese formate din porții mici de diferite grupuri alimentare) și mâncatul mai lent
• Evitarea consumului de alimente calde și reci una după alta
• Evitarea activităților fizice imediat după masă
• Odihnă
• Evitarea factorilor de mediu care pot declanșa migrene, cum ar fi luminile intermitente rapide
• Reglarea umidității și temperaturii din mediu
• Evitarea unor mirosuri intense, cum ar fi parfumurile sau mirosurile de mâncare

După intervenții chirurgicale, radioterapie sau tratamente de chimioterapie, greața și vărsăturile sunt frecvent întâlnite. În aceste cazuri, medicamentele clasificate ca antagoniste ale serotoninei pot contribui la controlul greței.

Ce ajută împotriva greței?

Pe lângă toate acestea, este posibil să preveniți apariția greței și să o reduceți prin diverse măsuri individuale. Prin urmare, aplicarea măsurilor enumerate mai jos va ajuta la eliminarea simptomelor de greață și la menținerea sănătății:

• Atunci când greața este însoțită de vărsături intense, este esențial să se consume lichide. Restabilirea lichidelor pierdute este crucială pentru menținerea sănătății. De asemenea, în prezența greței, trebuie evitate alimentele solide și se va pune accent pe alimente lichide.
• Atunci când se reia consumul de alimente după greață, se vor alege alimente ușor digerabile, cum ar fi bananele, orezul și prăjiturile.
• Se va evita expunerea la medii calde și umede, călătoriile pe mare, parfumurile sau mirosurile puternice de alimente. În cazul greței de mișcare, utilizarea medicamentelor antiemetice (cum ar fi scopolamina) înainte de călătorie poate preveni boala de mișcare.
• Se vor schimba obiceiurile alimentare pentru a menține o alimentație adecvată și echilibrată. În acest sens, se va mânca frecvent și în cantități mici, lent și mestecând bine, evitându-se exercițiile intense imediat după masă. De asemenea, trebuie evitate alimentele foarte condimentate și grase.
• Dacă, în ciuda aplicării acestor măsuri, greața persistă, trebuie consultat un specialist și vizitat cel mai apropiat centru de sănătate pentru evaluare.