Onkoloji (Kanser) Bölümümüzle İletişime Geçin

Tipurile de Cancer de Piele, Diagnostic și Procese de Tratament

Cancerul de pielă apare atunci când există daune la nivelul ADN-ului celulelor pielii și aceste daune nu pot fi reparate, rezultând proliferarea necontrolată a celulelor afectate. Peste 99% din cazurile de cancer de pielă sunt cauzate de trei tipuri de cancer.

Cancerul de pielă se împarte în două tipuri în funcție de celulele de origine: melanom și cancer de pielă non-melanom. Cel mai frecvent tip de cancer de pielă non-melanom este carcinomul bazocelular, care este responsabil pentru 80% din toate cazurile de cancer de pielă. Alt tip frecvent de cancer de pielă non-melanom este carcinomul cu celule scuamoase, care este responsabil pentru 16% din toate cazurile de cancer de pielă. Melanomul, pe de altă parte, este responsabil pentru 4% din toate cazurile de cancer de pielă.

SKUAMÖZ HÜCRELİ KARSİNOM

Risk faktörleri nelerdir?

En önemli risk faktörü güneşe ve solaryuma maruziyettir. Fazla miktarda ultraviyoleye maruz kalmak derinin epidermis tabakasında yer alan keratinositlerin kontrolsüz çoğalmasına yol açar.
Yaşlılarda daha sık görülür. Ancak inşaat işçileri, çiftçiler, sörf, yelken, golf gibi açık hava sporları yapan kişiler ve sık sık solaryuma girenlerde yaşları genç olmasına rağmen risk artmıştır.
Sedef hastalığı gibi deri hastalıkları için uzun süre ultraviyole tedavisi görmüş kişilerde risk artmıştır.
Açık tenli, yoğun çilli ve güneş sonrası bronzlaşamayıp kızarma eğilimi olan kişilerde daha sık görülür.
Radyasyon hasarı olan deri bölgeleri, eski yara izi bölgeleri, kronik yaralar ve ülserler ile yanık alanları da riskli bölgelerdir.
Organ nakli nedeniyle ya da kanser tedavisi için bağışıklık sistemini baskılayıcı ilaç kullanan kişilerde risk artmıştır.

Belirtileri nelerdir?

Kanayan, büyüyen, görünümü değişen lezyonlar ve tam iyileşmeyen yaralar şeklinde belirti gösterebilir. Yüz ve dudak tutulumu oldukça fazladır ve ten renkli bir kabarıklıkla başlar. Sert kabarıklık veya bazen siğil görünümünde olabilir. Bu kabarıklık genişleyerek ilerlemiş evrede krater görünümlü bir kabarıklık haline dönüşebilir. Bu durum ihmal edilirse, kabarıklık kanayan açık bir yara haline geliyor. SHK’nin biraz daha fazla önemsenmesi gerekiyor. Burun, dudak ve kulak gibi kanlanma alanlarına çok sık yerleşebiliyor ve hızlı yayılım yapıyor. Ayrıca bölgesel lenf düğümlerinin de hastalık açısından kontrol edilmesi gerekiyor. Bir de nadiren rastlanan, vejetan denilen karnabahar görünümündeki bir form ayak tabanında görülebiliyor.

Erken tanı koymak mümkün müdür?

Evet, erken tanı ve tedavi mümkündür. Ancak çok uzun süre tedavisiz bırakılırsa vücudun diğer kısımlarına dağılım gösterebilir.

Tanı nasıl konur?

Tanı, anormal görünüm gösteren deri bölgesinden lokal anestezi altında ufak bir biyopsi alınması ya da lezyonun tamamının çıkarılması sonrası patolojik inceleme ile konulur. Biyopsi, karsinomun derinliğini hesaplamak ve alan genişliğini bulmak için yapılır. Tedavi buna göre planlanır.

Nasıl tedavi edilir?

İlk tedavi seçeneği cerrahidir. Lokal anestezi altında lezyon tam olarak çıkarılır. Bunun dışında uygulanabilecek diğer tedavi seçenekleri:

Ufak lezyonlar için elektrokoterizasyon.
Kriyoterapi.
Mohs’ cerrahisi.
Lenf nodlarının çıkarılması (yayılımından kuşkulanıldığı durumlarda).

Radyoterapi, cerrahi uygulamanın güç olduğu bölgeler ile çok geniş lezyonlar için tercih edilir. Tek başına ya da cerrahiye ek olarak uygulanabilir. Cilt dışında diğer organlara dağılım varsa ağrıyı giderme amaçlı da kullanılabilir.

Kemoterapi sadece vücudun diğer kısımlarına yayılım olduğunda uygulanır.

Skuamöz hücreli karsinomdan korunmak mümkün mü?

Özellikle saat 10:00 – 14:00 arası gölgede bulunulmalı. Ancak güneşin yüzeylerden yansıyarak gölgede bile bizlere ulaşacağı unutulmamalı. Sadece plajda değil yapılacak her türlü açık hava aktivitesinde güneşe maruz kalınabileceği unutulmamalı.

Kıyafetler, şapka ve gözlükle korunmaya özen gösterilmeli.

Ayrıca çocukluktan itibaren tıpkı diş fırçalamak gibi, alışkanlık edinilip her gün düzenli olarak en az 15 SPF koruma faktörlü bir güneş koruyucu ürün kullanılmalıdır. Güneş koruyucuların %100 koruma sağlamayacağı, gölgede kalma ve kıyafetlerle korunmaya alternatif olamayacağı, sadece bunlara ek olarak kullanılması gerektiği bilinmeli.

Carcinom cu Celule Bazale

Definiție

Carcinomul cu celule bazale (CCB) este cel mai frecvent întâlnit tumor al pielii, fiind considerat chiar cel mai frecvent tumor întâlnit la oameni. Este mai frecvent la persoanele cu ten deschis (fototipul I și II). Riscul de apariție crește odată cu înaintarea în vârstă, fiind observat cel mai frecvent între 60 și 80 de ani. La tineri, poate apărea rar ca parte a unor sindroame, cum ar fi Sindromul Nevusului cu Celule Bazale sau Sindromul Rombo.

Care sunt factorii de risc?

Factorii cauzali (etiologia) sunt împărțiți în două grupuri: genetici (ereditați) și de mediu. Dintre factorii de mediu, următorii sunt importanți:

Radiația ultravioletă, în special razele UVB.
Radiația ionizantă, în special la persoanele cu predispoziție genetică (cum ar fi Sindromul Nevusului cu Celule Bazale).
Expunerea prelungită la carcinogene, cum ar fi arsenicul anorganic.
Suprimarea sistemului imunitar (imunosupresie).
Contribuția unor afecțiuni de piele de lungă durată (cum ar fi lupusul vulgaris) și a leziunilor cutanate cauzate de radioterapie.

Care sunt simptomele?

Carcinomul cu celule bazale (CCB) apare frecvent pe față (80%) și pe nas (30%). Pe față, zona de deasupra unei linii ce trece prin partea inferioară a urechii și buza superioară este adesea afectată. De obicei, se manifestă printr-o umflătură de culoare pielii, de 2-4 mm (în stadiul inițial al CCB), care poate deveni treptat de culoare roșie-maro. Etapa de creștere poate fi foarte lungă, crescând lent de-a lungul anilor; schimbările de creștere și culoare ar trebui să fie observate de pacient și discutate cu un medic.

CCB poate apărea sub diferite forme: nodulară (umflătură unică), chistică, ulcerată, pigmentată, sclerozantă, keloidală, sau polipoidă. Examinarea unei bucăți de tumoră (biopsie) din diferite forme de CCB este utilă pentru diagnostic și ghidarea tratamentului.

Este posibilă diagnosticarea precoce?

Chiar dacă poate fi ratat în stadiile incipiente, diagnosticarea precoce este posibilă cu ajutorul unui medic specialist și a dermatoscopiei, iar tratamentul simplu poate fi aplicat.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul se bazează pe examinarea de către un specialist, dermatoscopie și, dacă este necesar, biopsie.

Cum se tratează?

Tratamentul medicamentos include: Imiquimod, interferon intralezional și derivați ai acidului retinoic, aplicate conform diferitelor protocoale de tratament.

Metodele chirurgicale includ: Electrocauterizare, laser, crioterapie (congelare), tratament fotodinamic (medicament + lumină specială), radioterapie și excizie chirurgicală, aplicate în funcție de dimensiunea tumorii, zona afectată și necesitatea de a proteja țesutul înconjurător.

Este posibil să prevenim carcinomul cu celule bazale?

Prevenirea CCB se bazează în primul rând pe protecția împotriva expunerii la soare, similar cu prevenirea carcinomului cu celule squamoase.

MELANOM

Definiție

Melanomul este cel mai malign tumor al pielii, care provine din melanocitele sau celulele nevusului situate în straturile superioare și inferioare ale pielii.

Melanomul cutanat reprezintă 3% din toate cancerele de piele. Printre toate tipurile de cancer, se situează pe locul cinci la bărbați și pe locul șase la femei. Incidența este de 2% în cazul persoanelor sub 20 de ani și de 0,3-0,4% în cazul celor înainte de pubertate. Este cel mai frecvent observat între 45 și 55 de ani. La bărbați, locul cel mai frecvent afectat este spatele, iar la femei este partea inferioară a piciorului.

În prezent, conștientizarea publicului cu privire la melanom, creșterea ratei de consultare a medicului și utilizarea opțiunilor de imagistică, cum ar fi dermoscopia, sugerează că frecvența de apariție este relativ crescută.

Factori de risc

Expunerea la lumina solară (ultraviolete): Dezvoltarea melanomului în rasele albe este direct legată de expunerea la lumina solară (în special la lungimi de undă UVB de 280-320 nm). Sursa artificială de ultraviolete (solarii etc.) este, de asemenea, periculoasă. Arsurile solare severe cauzate de expunerea intensă la soare în copilărie sunt un factor de risc. Daunele cronice cauzate de expunerea la soare sunt relevante în dezvoltarea melanomului malign lentiginos.

Caracteristicile fenotipice: Riscul de melanom este dublat la persoanele cu ochi deschiși (albastre/verzi), piele deschisă, păr deschis (blond/roșcat), predispuse la apariția pistruilor, care se ard ușor la soare dar nu se bronzează (tip foto I-II).

Factori de sex și hormonali: Preparatele care conțin estrogen și estrogen-progesteron influențează numărul de melanocite și conținutul de melanină al celulelor pigmentare. Scăderea frecvenței în perioada menopauzei, prognosticul mai bun la femei comparativ cu bărbații, frecvența mai mare la femeile cu cancer mamar și absența frecventă înainte de pubertate sugerează că factorii hormonali contribuie la risc. Studiile au arătat că utilizarea contraceptivelor orale la o vârstă fragedă și utilizarea prelungită (mai mult de 5-10 ani) sunt asociate cu un risc crescut.

Istoricul familial: Istoricul familial este unul dintre cele mai importante factori de risc. Riscul este de trei ori mai mare dacă există melanom în prima grad de rudenie, și crește de 35-70 de ori dacă există mai mult de trei rude de gradul întâi cu melanom. Predispoziția genetică nu este singurul factor important în etiologie. În cazurile familiale, numărul de nevusi, caracteristicile fenotipice și mediu comun sunt, de asemenea, factori influențatori.

Imunosupresia: Riscul de melanom este crescut la pacienții care au suferit transplant de organ, în malignitățile hematologice (limfom etc.) și în cazurile cu imunitate compromisă.

Alți factori de risc: Persoanele obeze au un risc relativ mai mare de melanom din cauza suprafeței corporale mari și a expunerii mai mari la soare. Nivelul socioeconomic ridicat și obiceiurile de vacanță cresc riscul de melanom.

Simptome

Simptomele melanomului variază în funcție de tipurile clinice. Cele patru tipuri clinice principale de melanom cutanat sunt:

Melanomul superficial: Se dezvoltă de obicei pe nevusi melanocitici. Schimbările de culoare, apariția unui aspect albastru-gri și asimetria formei sunt aspecte importante de observat pentru diagnostic timpuriu.

Melanomul nodular: Se dezvoltă în principal în zone expuse la soare, cum ar fi capul și gâtul. Se dezvoltă de obicei pe pielea aparent sănătoasă, dar poate apărea și pe nevusi congenitali la copii. Clinic, se prezintă ca tumori care cresc rapid, de obicei de culoare albastru-negru, uneori translucide, cu formă de cupolă, ulceroase și dure.

Melanomul acral lentiginos: Cele mai frecvente locații sunt talpa piciorului (în special călcâiul), palmele și patul unghiilor. Sub unghii, începe de obicei ca pete brun-roșcate. Prezența petelor pe pielea adiacentă unghiei (semnul Hutchinson) este un semn clinic important.

Melanomul lentiginos malign: Se găsește frecvent în zone expuse la soare, cum ar fi obrajii, nasul, fruntea, urechile și gâtul. Clinic, se prezintă ca leziuni cu limite neclare, de culoare brună și neagră, variind de la câțiva cm la 10-15 cm. Expunerea acumulată la soare joacă un rol în dezvoltarea sa.

Este posibilă depistarea precoce?

Deși melanomul poate fi omis în stadiile incipiente, depistarea timpurie și tratamentul sunt posibile cu ajutorul unui specialist și al dermoscopiei.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul cert al melanomului se face prin examinare histopatologică. Este preferabil să se îndepărteze întreaga leziune suspectă. Dacă îndepărtarea completă nu este posibilă din cauza localizării anatomice, se recomandă o biopsie adâncă de 5-6 mm din cel mai înalt punct al leziunii.

Stadializarea melanomului

Melanomul poate metastaza la ganglionii limfatici, organele interne, oase, creier și piele, la fel ca alte tumori. Metastazele inițiale sunt de obicei limitate la ganglionii limfatici (2/3 dintre cazuri). Metastazele ganglionare pot fi detectate prin biopsia ganglionului sentinelă, care este primul ganglion limfatic în care curge lichidul limfatic de la zona melanomului.

Stadializarea melanomului se face conform sistemului stabilit de American Joint Committee on Cancer (AJCC).

Stadiul 0: In situ precoce. Rata de supraviețuire de 5 ani este de 9,3%.

Stadiul 1: Tumorile de 1 mm sau mai mici, cu sau fără ulcerație, sau tumorile de 1-2 mm fără ulcerație. Rata de supraviețuire de 5 ani este de 90%.

Stadiul 2: Tumori de 1-2 mm cu ulcerație sau tumori de 2 mm sau mai groase cu sau fără ulcerație, fără implicare limfatică. Rata de supraviețuire de 5 ani este de 78,7%.

Stadiul 3: Tumori de orice grosime cu implicare regională a ganglionilor limfatici și/sau metastaze intransit (implicarea ganglionilor limfatici aflați la 2 cm distanță de tumoră). Rata de supraviețuire de 5 ani este de 63,3%.

Stadiul 4: Prezența metastazelor îndepărtate. Rata de supraviețuire de 5 ani este de 6,7-18,8%.

Melanomul este cel mai malign tumor al pielii, având un prognostic rezervat. De obicei, durata de viață este corelată cu adâncimea și stadiul de extensie verticală al tumorii.

Cum se tratează?

Cheia tratamentului eficient este depistarea precoce. Pacienții în stadiile 1 și 2 (adică fără răspândire regională sau îndepărtată) sunt cei care beneficiază cel mai mult de chirurgie.

Tratament chirurgical:

Cât de mult țesut trebuie îndepărtat?

Tipul de melanom

Melanom in situ

Îndepărtarea țesutului sănătos la 0,5 cm distanță de tumoră

Melanom mai mic de 2 mm

Îndepărtarea țesutului sănătos la 1 cm distanță de tumoră

Melanom de 2 mm sau mai mare

Data ultimei actualizări: 06 Nisan 2016

Data publicării: 10 Ağustos 2016