Care sunt simptomele deficienței de magneziu?

Deficiența de magneziu, cunoscută și sub numele de hipomagnezemie, este adesea considerată o problemă de sănătate care trece neobservată.

Deși se estimează că majoritatea persoanelor care se hrănesc sănătos au deficiență de magneziu, studiile arată că 75% dintre indivizi nu îndeplinesc cantitățile recomandate. De multe ori, deficiența de magneziu nu devine evidentă până când nivelurile de magneziu din corp sunt extrem de scăzute, ceea ce face foarte dificilă diagnosticarea acesteia.

Cauzele deficienței de magneziu pot varia. Deși alimentația insuficientă și dezechilibrată este un factor important, anumite afecțiuni pot provoca eliminarea și pierderea de magneziu din organism. Problemele de sănătate asociate cu pierderea de magneziu includ diabetul, malabsorbția, diareea cronică, boala celiacă și sindromul de osteoporoză. Persoanele alcoolice sunt, de asemenea, expuse unui risc crescut.

Iată câteva simptome importante ale deficienței de magneziu.

Dureri musculare și crampe

Durerile, tremurul sau crampele musculare sunt unele dintre simptomele importante ale deficienței de magneziu. În cel mai grav caz, deficiența poate provoca convulsii sau crize. Cercetătorii raportează că aceste simptome sunt cauzate de un flux excesiv de calciu către celulele nervoase care excită excesiv sau hiper-stimulează celulele musculare.

Deși suplimentele de magneziu pot ameliora ticurile și crampele musculare la persoanele cu deficiență, se raportează că suplimentele de magneziu pot fi mai puțin eficiente în tratamentul crampelor musculare la persoanele în vârstă.

Este important de reținut că ticurile musculare involuntare pot avea multe alte cauze. De exemplu, stresul sau consumul excesiv de cafeină pot fi factori cauzatori. De asemenea, efectele secundare ale unor medicamente, neuromiotonie sau boli ale neuronilor motori pot fi simptome de apariție.

Deși ticul ocazional este normal, dacă simptomele persistă, ar trebui să consultați medicul.

Tulburări psihice

Tulburările psihice sunt un alt posibil rezultat al deficienței de magneziu. Acestea includ și lipsa de interes, caracterizată prin amorțeală mentală sau lipsa de emoție. În plus, unele studii au demonstrat că nivelurile scăzute de magneziu sunt asociate cu un risc crescut de depresie.

Cercetătorii consideră, de asemenea, că deficiența de magneziu poate crește anxietatea. Studiile au raportat că suplimentele de magneziu sunt eficiente pentru persoanele cu tulburări de anxietate.

În rezumat, deficiența de magneziu poate cauza disfuncții ale nervilor și probleme psihice la anumite persoane.

Osteoporoză

Osteoporoza este o afecțiune caracterizată prin oase fragile și un risc crescut de fracturi osoase. Riscul de osteoporoză este influențat de mai mulți factori, inclusiv vârsta înaintată, lipsa exercițiilor fizice și deficiențele de vitamine D și K.

Deficiența de magneziu este un factor de risc pentru osteoporoză. Deficiența poate slăbi direct oasele, dar, de asemenea, scade nivelul de calciu din sânge, care este principalul component al oaselor.

Studiile efectuate pe șoareci au confirmat că deficiența de magneziu în dietă duce la o scădere a masei osoase. Deși nu au fost efectuate astfel de experimente pe oameni, studiile au asociat un aport scăzut de magneziu cu o densitate minerală osoasă mai mică.

Oboseală și slăbiciune musculară

Oboseala, caracterizată prin oboseală fizică sau mentală, este un alt simptom al deficienței de magneziu.

Oricine poate experimenta oboseală din când în când. Acest lucru înseamnă de obicei că ai nevoie doar de odihnă. Cu toate acestea, oboseala severă sau persistentă poate fi un semn al unei probleme de sănătate.

Fiind un simptom nespecific, este imposibil să se identifice cauza oboselei fără simptome suplimentare.

Un alt semn important al deficienței de magneziu este slăbiciunea musculară, cunoscută și sub numele de miastenie. Cercetătorii cred că slăbiciunea provine din pierderea de potasiu din celulele musculare, care este asociată cu deficiența de magneziu.

Prin urmare, deficiența de magneziu este una dintre posibilele cauze ale oboselii sau slăbiciunii.

Hipertensiune

Studiile arată că deficiența de magneziu poate crește presiunea arterială și poate fi un factor de risc semnificativ pentru bolile de inimă, inclusiv hipertensiunea. Cercetările sugerează că nivelurile scăzute de magneziu sau alimentația inadecvată și dezechilibrată în magneziu pot crește presiunea arterială.

Unele studii au concluzionat că suplimentele de magneziu pot reduce presiunea arterială, în special la adulții cu hipertensiune.

În termeni simpli, deficiența de magneziu poate crește presiunea arterială, ceea ce poate crește riscul de boli de inimă.

Astm

Deficiența de magneziu se întâlnește uneori la pacienții cu astm sever. În plus, persoanele cu astm au tendința de a avea niveluri mai scăzute de magneziu comparativ cu persoanele sănătoase.

Cercetătorii sugerează că, în cazurile de deficiență de magneziu, acumularea de calciu în mușchii care căptușesc căile respiratorii poate avea loc, ceea ce poate îngusta căile respiratorii și îngreuna respirația.

Pentru a ajuta la relaxarea și lărgirea căilor respiratorii, uneori se administrează inhalatoare cu sulfat de magneziu persoanelor cu astm sever. Pentru simptomele care pun viața în pericol, injecțiile sunt metoda preferată.

În concluzie, cercetătorii cred că astmul poate fi un simptom al deficienței de magneziu la anumite persoane, dar este nevoie de mai multe studii pentru a înțelege mai bine rolul acestuia.

Bătăi de inimă neregulate

Printre cele mai grave simptome ale deficienței de magneziu se numără aritmiile sau bătăile neregulate ale inimii.

Simptomele aritmiilor sunt, în majoritatea cazurilor, ușoare. De obicei, nu sunt prezente simptome. Cu toate acestea, la unele persoane, aritmiile pot cauza palpitatii cu pauze între bătăile inimii.

Alte posibile simptome ale aritmiilor includ amețeli, dificultăți de respirație, dureri în piept sau leșin. În cazurile cele mai grave, aritmia poate crește riscul de accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.

Cercetătorii consideră că dezechilibrele nivelurilor de potasiu din interiorul și exteriorul celulelor musculare ale inimii pot fi legate de nivelurile de magneziu.

S-a demonstrat că unele persoane cu insuficiență cardiacă congestivă și aritmii au niveluri mai scăzute de magneziu comparativ cu persoanele sănătoase. Tratamentul acestor pacienți cu injecții de magneziu a îmbunătățit semnificativ funcțiile cardiace.

Suplimentele de magneziu pot reduce simptomele la unele persoane cu aritmii.

Cum să obții suficient magneziu?

Există o mulțime de alimente bogate în magneziu din care poți alege. Magneziul se găsește din abundență în alimentele vegetale, dar și în cele de origine animală. Cele mai bogate surse sunt semințele și nucile, dar cerealele integrale, fasolea și legumele cu frunze verzi sunt de asemenea surse relativ bogate.

Mai jos sunt cantitățile de magneziu din 100 de grame ale unor surse excelente:

• Migdale: 270 mg
• Semințe de dovleac: 262 mg
• Ciocolată neagră: 176 mg
• Arahide: 168 mg
• Popcorn: 151 mg

De exemplu, doar o mână (28,4 grame) de migdale asigură 18% din necesarul zilnic de magneziu.

Alte surse mari includ semințele de in, semințele de floarea-soarelui, semințele de chia, cacao, cafea, anacardul, nucile și ovăzul. Magneziul este de asemenea adăugat în multe cereale de mic dejun și alte alimente procesate.

Dacă ai o afecțiune de sănătate care duce la pierderea magneziului, cum ar fi diabetul, asigură-te că consumi alimente bogate în magneziu sau ia suplimente.

Simptomele deficienței de magneziu sunt de obicei ușoare, cu excepția cazurilor în care deficiența este severă. Deficiența de magneziu poate cauza oboseală, crampe musculare, probleme mentale, bătăi de inimă neregulate și osteoporoză.

Dacă crezi că ai o deficiență de magneziu, aceasta poate fi confirmată printr-un simplu test de sânge. Ar trebui să discuți cu medicul tău pentru a identifica alte probleme de sănătate posibile.

Indiferent de rezultat, încearcă să consumi regulat alimente bogate în magneziu, cum ar fi nucile, semințele, cerealele sau fasolea.

Aceste alimente sunt, de asemenea, bogate în alți nutrienți sănătoși. Adăugarea acestor alimente în dieta ta nu doar că reduce riscul de deficiență de magneziu, dar poate îmbunătăți și sănătatea generală.

Dacă ai unul sau mai multe dintre simptomele menționate mai sus, ar trebui să te adresezi unui centru de sănătate pentru a face controale de sănătate.