Spondilita Anchilozantă: Ce Este, Cauzele, Simptomele și Tratamentul

Spondilita anchilozantă este un tip de artrită reumatoidă (inflamația articulațiilor) care poate afecta diferite oase, articulații și ligamente din corp, în special coloana vertebrală. Spondilita anchilozantă apare din cauza unei inflamații de lungă durată. Această boală este mai frecvent întâlnită la bărbați decât la femei.

Ce Este Boala Spondilita Anchilozantă?

Termenul „anchilozant” din denumirea spondilitei anchilozante se referă la unirea osului cu alte țesuturi dure, în timp ce „spondilită” înseamnă inflamarea (inflamația) oaselor coloanei vertebrale.

Spondilita anchilozantă cauzează daune pe termen lung în unele articulații din cauza inflamatiei prelungite. Boala determină, în special în oasele coloanei vertebrale, formarea unor noi oase mici, care conduc la unirea oaselor coloanei vertebrale între ele. Această fuziune face ca coloana să devină mai puțin flexibilă și să apară deformări ale coloanei.

Spondilita anchilozantă poate afecta, pe lângă coloana vertebrală, și articulațiile mari, cum ar fi umărul, șoldul și genunchiul. În aceste articulații pot apărea probleme de rigiditate și durere.

Care Sunt Simptomele Spondilitei Anchilozante?

În stadiile incipiente, spondilita anchilozantă provoacă dureri și rigiditate în partea inferioară a spatelui și în șolduri, mai ales dimineața. Aceste simptome pot deveni evidente după perioade prelungite de inactivitate. Printre simptomele frecvent întâlnite la pacienții cu spondilită anchilozantă se numără durerea de gât, de spate, durerea lombară și oboseala.

Boala poate afecta partea inferioară a coloanei vertebrale, articulațiile pelviene și pacientul poate simți dureri în zona lombară. De asemenea, oasele coastelor pot fi afectate de spondilita anchilozantă. Boala poate afecta și tendoanele la care se atașează mușchii, provocând dureri și rigiditate la nivelul articulațiilor.

Simptomele spondilitei anchilozante pot varia în timp, putând să se îmbunătățească, să se înrăutățească sau să rămână stabile. Semnele asociate cu boala pot apărea în mod neregulat, apoi pot dispărea, având un caracter de atacuri.

Ce Cauzează Spondilita Anchilozantă?

Mecanismele care cauzează spondilita anchilozantă nu sunt complet elucidate. Totuși, se consideră că fundamentul genetic ar putea juca un rol în dezvoltarea bolii. Persoanele care au gena HLA-B27 au un risc mai mare de a dezvolta spondilită anchilozantă. Totuși, faptul că cineva poartă gena HLA-B27 nu înseamnă că va dezvolta neapărat boala, existând persoane care poartă gena dar nu au spondilită anchilozantă.

Factori de risc pentru spondilita anchilozantă:

• Gen: Spondilita anchilozantă este mai frecventă la bărbați decât la femei.
• Vârstă: Boala apare de obicei în adolescență sau în perioada tineretului.
• Genetic: Persoanele care au un istoric familial de spondilită anchilozantă sau care poartă gena HLA-B27 sunt la risc pentru dezvoltarea acestei boli.

Cum Se Face Diagnosticul de Spondilită Anchilozantă?

Diagnosticul de spondilită anchilozantă se bazează în mare măsură pe examinare. Medicul cere pacientului să se aplece înainte, înapoi și lateral pentru a evalua amplitudinea mișcărilor coloanei vertebrale. Medicul poate aplica presiune asupra zonei pelviene a pacientului sau poate mișca picioarele acestuia în anumite moduri pentru a provoca senzația de durere. Apariția durerii în timpul acestor mișcări poate indica afectarea articulațiilor de către spondilita anchilozantă. De asemenea, medicul poate solicita pacientului să respire adânc pentru a evalua capacitatea de expansiune a toracelui.

Pentru diagnosticarea spondilitei anchilozante, pot fi utilizate tehnici de imagistică. Pacientul poate fi supus unei radiografii pentru a evalua modificările cauzate de boală în oase și articulații. Totuși, radiografia poate să nu arate suficient de clar modificările osoase și articulare în stadiile incipiente ale bolii. Imagistica prin rezonantă magnetică (RMN) poate fi o opțiune mai bună pentru identificarea deteriorărilor osoase și articulare în stadiile incipiente ale bolii. În monitorizarea atacurilor, se pot efectua analize de sânge.

Nu există un test de laborator specific pentru detectarea spondilitei anchilozante. Deoarece spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie, markerii inflamatori din sângele pacientului pot fi crescuți. Totuși, acești markeri pot fi crescuți și în alte boli inflamatorii, astfel încât rezultatele testelor pot să nu fie suficiente pentru diagnostic. Deși gena HLA-B27 este strâns legată de spondilita anchilozantă, prezența acestei gene nu garantează că persoana respectivă va dezvolta boala. Prin urmare, testele genetice nu oferă neapărat un diagnostic definitiv pentru suspiciunea de boală.

Care Sunt Simptomele Asociate cu Spondilita Anchilozantă?

În formele severe de spondilită anchilozantă, pot apărea noi fragmente osoase ca rezultat al eforturilor organismului de a se repara. Aceste fragmente osoase umplu treptat spațiile dintre oasele coloanei vertebrale, conducând la fuziunea acestora. Partea afectată a coloanei vertebrale își pierde flexibilitatea și devine rigidă. Fuziunea poate afecta oasele coastelor, ceea ce poate duce la scăderea capacității și funcției pulmonare.

Alte complicații care pot apărea din cauza spondilitei anchilozante includ:

• Inflamația Ochiului (Uveită): Uveita este una dintre cele mai frecvente complicații ale spondilitei anchilozante. Simptomele includ durere oculară bruscă, sensibilitate la lumină și vedere încețoșată.
• Fractura de Compresie: Oasele unor persoane pot fi fragile în stadiile incipiente ale spondilitei anchilozante. Oasele coloanei vertebrale slăbite pot suferi fracturi și pot accentua curburile coloanei vertebrale. Fracturile din oasele coloanei pot pune presiune asupra nervilor măduvei spinării și pot provoca daune.
• Probleme Cardiace: Spondilita anchilozantă poate cauza probleme legate de cea mai mare arteră din corp, aorta. Inflamația aortei poate duce la mărirea acesteia și la afectarea funcției valvelor cardiace.

Cum Se Face Tratamentul pentru Spondilită Anchilozantă?

Spondilita anchilozantă nu poate fi complet eliminată. Scopul principal al tratamentului este de a reduce durerea pacientului și rigiditatea articulațiilor, precum și de a întârzia apariția deformităților cauzate de boală.

Tratamentul spondilitei anchilozante înainte de a cauza daune permanente articulațiilor poate oferi rezultate mai bune.

Cel mai frecvent utilizat tratament pentru spondilita anchilozantă este tratamentul medicamentos. Pentru a ameliora simptomele, cum ar fi durerea și rigiditatea, pot fi utilizate medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) precum naproxenul și indometacinul. Dacă aceste medicamente nu sunt suficiente pentru a ameliora simptomele pacientului, tratamentul poate continua cu medicamente biologice. În tratamentul spondilitei anchilozante pot fi utilizate blocante ale factorului de necroză tumorală (TNF) și inhibitori ai interleukinei-17 (IL-17). Blocantele TNF opresc celulele care cauzează inflamația în organism. IL-17 este o proteină implicată în inflamație. Inhibitorii IL-17 își propun să reducă inflamația prin blocarea funcției acestei proteine.

Blocantele TNF; reduc simptomele de durere și rigiditate, și scad sensibilitatea și umflarea articulațiilor.

Adalimumab, certolizumab, etanercept, golimumab și infliximab sunt medicamente din grupul blocantelor TNF care pot fi prescrise în tratamentul spondilitei anchilozante.

Fizioterapia și reabilitarea sunt părți esențiale ale tratamentului spondilitei anchilozante. Fizioterapia ajută la reducerea durerii articulare și la îmbunătățirea flexibilității și puterii articulațiilor. Terapeutul pregătește programe specifice de exerciții adaptate nevoilor pacientului, astfel încât pacientul să obțină maximum de beneficii de la tratament.

Exercițiile de întindere mențin amplitudinea mișcării articulațiilor și ajută la menținerea unei posturi corecte. Menținerea unei poziții corecte în timpul somnului și mersului, precum și exercițiile pentru abdomen și spate ajută pacientul să stea în poziție dreaptă și corectă.

Înotul este de asemenea un exercițiu eficient în ameliorarea problemelor cauzate de spondilita anchilozantă.

De obicei, spondilita anchilozantă nu necesită intervenție chirurgicală. Totuși, dacă durerea pacientului este foarte severă și daunele articulare sunt semnificative, pot fi necesare proceduri chirurgicale. De exemplu, pacienții cu daune severe la articulația șoldului pot fi supuși unei intervenții chirurgicale de protezare a șoldului.

Pentru ameliorarea durerii și rigidității cauzate de spondilita anchilozantă, pot fi efectuate anumite practici acasă. Acestea includ:

• Practicarea exercițiilor fizice
• Aplicarea de căldură sau rece asupra zonei dureroase
• Lucrul asupra posturii corecte pe parcursul zilei

Deoarece spondilita anchilozantă poate reduce capacitatea pulmonară, este benefic pentru pacienți să renunțe la fumat, dacă sunt fumători.

Spondilita anchilozantă este o boală care nu poate fi complet vindecată. Totuși, detectarea timpurie a bolii și începutul tratamentului pot duce la rezultate favorabile. Prin urmare, persoanele care se plâng de dureri la nivelul coloanei vertebrale, șoldurilor, genunchilor sau umerilor ar trebui să se adreseze unui centru de sănătate specializat. Aceste persoane ar trebui să efectueze controale necesare pentru spondilita anchilozantă și alte tipuri de artrită.